În locul Mobrei se asamblează la Tohan «chestii» chinezeşti care par să fi păstrat, de la răposata producţie românească, doar calitatea îngrozitoare.
Mai ţineţi minte Hoinarul? Ultimul mohican al celebrei serii Mobra? Motoreta cu care România Epocii de Aur încerca să ţină steagul sus în industria de profil şi-a dat obştescul sfârşit după Revoluţie, răpusă - s-a spus la momentul respectiv - de calitatea necorespunzătoare normelor europene... Mobra, succesoarea de drept a motoretei Carpaţi (altă celebritate a acelor vremuri apuse parcă de-o veşnicie) şi-a început cariera la începutul anilor ’70, spun gurile rele, „năşită“ de inginerii români după ce au tras cu ochiul la modelele Honda. Modestă, dar cinstită, „floarea“ industriei moto din România comunistă a avut concurenţă acerbă încă de la naştere. Sovieticii, cu Minskurile şi Dneprele lor, cehii, cu Jawa, şi partea comunistă a Germaniei (RDG-ul), cu MZ-urile, aveau deja zeci de ani experienţă în domeniu (motocicletele „capitaliste“, de care astăzi e plină România, erau trecute la index). Mobra a rezistat însă, făcându-şi chiar numeroşi adepţi. Primul model, dotat cu un motor de 49 de centimetri cubi în doi timpi, răcit cu aer, consuma o nimica toată - 2-3 litri la 100 de kilometri. Viteza maximă „oficială“ nu depăşea 70 de kilometri la oră. Sub diverse forme, din ce în ce mai puţin inspirate, Mobra a supravieţuit până după Revoluţie.
Ultimele exemplare din modelul Hoinar au ieşit pe poarta fabricii de la Tohan în mijlocul dezaprobării generale. Nu marca era pricina, ci calitatea catastrofală a pieselor şi a produselor în ansamblu. Împinsă la dispariţie, ca şi multe alte mărci autohtone, industria moto românească a murit fără să lase în urmă prea multe regrete. Aşa cum nu s-a întâmplat, în ciuda tuturor crizelor traversate, cu vechii săi „inamici“ socialişti, Jawa, Minsk, Dnepr, MZ. În prezent, la Tohan se asamblează, în locul Mobrei, „chestii“ chinezeşti marca „First Bike“. Motoretele şi scuterele care ies acum pe poarta fabricii par să fi păstrat, de la răposata producţ ie românească, doar calitatea îngrozitoare a materialelor şi a finisajului. În cazul de faţă însă, „normele“ care au ucis Mobra autohtonă nu mai sunt atât de importante, chiar dacă, între timp, chiar am intrat în UE...
Recomandările noastre
