Evenimentul Zilei > International > Măsuri mai stricte de securitate la Haga, îde teama unor noi posibile sinucideri la tribunal
Măsuri mai stricte de securitate la Haga, îde teama unor noi posibile sinucideri la tribunal

Măsuri mai stricte de securitate la Haga, îde teama unor noi posibile sinucideri la tribunal

Poliția olandeză a deschis o anchetă după moartea generalului bosniac croat Slobodan Praljak, care a băut cianură în sala de judecată.

Anchetatorii de la Tribunalul pentru crime de război din fosta Iugoslavie de la Haga încearcă să rezolve problemele de securitate, de teamă că și alți condamnați și-ar puta lua viața precum „Praljak”, făcând ceea ce a făcut comandantul croaților bosniacilor, săptămâna trecută.

Sinuciderea fostului comandant politic și militar, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime de război, a fost transmis în direct de posturi de televiziune din toată lumea, așa că oamenii au criticat dur faptul că în ciuda regulilor din instanță un inculpat avea cianură asupra lui și a putut comite acest gest, scrie The Guardian.

Și polițiștii olandezi au deschis propria investigație, iar tribunalul l-a numit pe procurorul Hassan Jallow să descopere cum a obțniut Praljak, 72 de ani, sticluța cu cianură de potasiu care, spun procurorii olandezi, a condus la moartea lui.

Investigația va începe cu cea mai evidentă încălcare a regulilor și procedurilor – faptul că nu se afla niciun gardian în apropiere de Praljak, pentru a-i putea smulge recipientul din mână.

Majoritatea proceselor de la Curtea din Haga au un hardian în uniformă albastră, lângă acuzați: lângă fostul general al sârbilor bosniaci Ratko Mladici, cunoscut ca fiind foarte irascibil, au fost doi, luna trecută, când judecătorii l-au condamnat pentru genocid pentru că a pus la cale masacrul de la Srebrenica.

Totuși, lângă Praljak, condamnat pentru crime împotriva musulmanilor în timpul războiului bosniac, nu era niciun gardian, când a apărut în boxa acuzaților, alături de alți patru acuzați croați bosniaci, care au ascultat sentințele la adresa lor.

Doi membri ai echipei de securitate erau lângă toți cei 5 acuzați, în actul final al proceselor privind războaiele din fosta Iugoslavie, și niciunul dintre ei nu a observat că Praljak avea o sticluță în mână.

După ce a auzit că tribunalul a menținut verdictul anterior, de condamnare la 20 de ani de închisoare, dată de completul de judecători de apel, războinicul a declarat: „Slobodan Praljak nu este criminal de război, resping judecata voastră cu dispreț” apoi a dat pe gât conținutul recipientului și, cu ochi strălucitori, și-a reluat locul pe scaun anunțând „Am băut otravă”.

„În mod normal erau doi gardieni în spatele acuzatului…acum nu”, a spus un oficial croat, care nu și-a datr numele pentru că nu era autorizat să vorbească cu presa. „Presa croată scrie că probabil fiind ultima zi de lucru la acest tribunal, regulile au fost mai relaxate”.

Nu se știe cum a reușit cineva să treacă cu otrava în buzunar în sala de judecată, în ciuda regulilor care fac obligatorii perchezițiile și scanarea cu raze X a inculpaților care intră și ies din complexul de justiție. Având în vedere cât de puternică și letală este și o doză mică de cianură, oficialii se pot considera norocoși că Praljak a folosit doar pe sine însuți.

Sinuciderea a fost în atenția tribunalului de la Haga, mereu, având în vedere cazurile judecate aici – crimele de război oribile comise în războaiele din Bosnia, Croația și Kosovo.

Doi condamnați de la Haga, ambii sârbi, s-au spânzurat în celulele închisorii Scheveningen de pe coasta Olandei. Cel mai celebru condamnat, fostul președinte sârb Slobodan Miloșevic, a reușit să introducă în închisoare un antibiotic pentru a agrava boala de inimă de care suferea și care aproape l-a ucis aproape de finalul celor trei ani petrecuți în arest, în timpul procesului, în 2006.

Lichidele sunt interzise, iar vizitatorii sunt controlați când intră în clădirea tribunalului de la Haga, dar nu au fost introduse controale mai dure până acum, de teama opiniei publice. „Este la fel ca securitatea de la aeroport, nu e mai complexă”, a spus Dr Eric Gordy, de la Universitatea Collegiului din Londra, „dacă erau mai multe percheziții corporale, toată lumea s-ar fi plâns”, a spus el.

Praljak a fost director de teatru până când a devenit un lider cheie al forțelor croate din Bosnia, la începutul anilor 1990. A fost condamnat inclusiv pentru bombardarea Podtului din orașul antic Mostar și pentru abuzuri asupra priznierilor.

Verdictul a fost declarat „o nedreptate morală produndă” de către premierul croat  Andrej Plenković – aceasta fiind prima declarație a unui șef de stat din UE în apărarea unui criminal de război.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.