Întâi, că pe marea majoritate a cutiilor cu măști scrie clar: „Nu sunt destinate scopurilor medicale și nu au fost testate pentru a reduce transmiterea bolilor”.

Măștile pot fi eficiente într-o oarecare măsură atunci când sunt perfect lipite de față, corect așezate, schimbate cât mai des și când sunt dotate cu un filtru special conceput pentru particule de dimensiunea unui virus, scrie The Federalist.

Or aceste condiții nu sunt îndeplinite de măștile disponibile în mod curent pe piață pentru marele public. Fără a mai vorbi de improvizațiile domestice.

Dacă se dorește cu adevărat ca măștile să protejeze eficient împotriva coronavirusului, atunci este nevoie de măști concepute special după teste științifice adaptate.

Autoritățile sanitare ar trebui apoi să facă recomandări privind tipurile exacte de măști care și-au dovedit eficiența în aceste teste, mai scrie publicația americană.

După care, măștile eficiente, dacă există așa ceva, ar trebui distribuite grupurilor sociale foarte vulnerabile, „pentru a fi folosite doar în circumstanțe excepționale”.

„Ar fi puțin util pentru populație în ansamblul său să poarte mască tot timpul, căci, dacă o protecție punctuală ar putea fi posibilă, nu este posibilă în acest moment eradicarea virusului sau oprirea răspândirii sale”, scrie The Federalist.

Și analiza conchide:

„Utilizarea universală a măștilor neștiințifice este deci mai aproape de superstiția medievală decât de știință, însă numeroase instituții de putere au investit prea mult capital politic în legenda măștii, așa că dogma se perpetuează.”

Și încă:

„Discursul oficial spune că dacă numărul de cazuri scade este grație măștilor. Dacă numărul de cazuri crește, atunci înseamnă că măștile au prevenit și mai multe îmbolnăviri.”

Discursul oficial ignoră cazuri ca ale Suediei sau statului american Georgia, care nu au impus obligativitatea măștii, și elimină noile dovezi științifice, dacă acesta nu susțin scopul politic dorit, mai scrie analiza The Federalist.

Astfel, de pildă, sunt împiedicate să fie date publicității rezultatele singurului test aleatoriu care a investigat dacă măștile chiar protejează de COVID-19.

A lead investigator on the Danish mask study - the ONLY (as far as I know) randomized trial to see if masks protect from #COVID - was asked when it would be published.

His answer: “as soon as a journal is brave enough.”

If you think that means the study shows masks work... pic.twitter.com/tm5PFBa5TL

— Alex Berenson (@AlexBerenson) October 18, 2020

Inclusiv un laureat Nobel a fost cenzurat pentru că datele și graficele sale despre COVID au fost considerate indezirabile.

Thanks for your support.

I had no intention to talk about COVID19; it is not the theme of the meeting. All my work until 26 Jan. 2020 has been non-COVID computational biology.

I really do not what happened although some say this incident is great free publicity for them. Smart!

— Michael Levitt (@MLevitt_NP2013) October 19, 2020

Sunt funeste vremurile în care politica se amestecă cu știința. Martin Kulldorf, profesor la Harvard Medical School, și o autoritate în metodele de observare a bolilor și a epidemiilor, descrie actualul mediu științific din jurul COVID-19:

„După 300 de ani, Epoca Luminilor s-a stins.”

Here is one of the tweets censored, where @SWAtlasHoover cites Oxford professor @carlheneghan, @WHO and @CDCgov. pic.twitter.com/Hnch3wE3Ya

— Martin Kulldorff (@MartinKulldorff) October 18, 2020