Agenții economici care nu au autoriziație de securitate la incendiu sunt amendați, închiși, dar imediat după aceea dau Primăria în judecată și își continuă activitatea, a declarat pe 29 noiembrie 2018 edilul Sectorului 4, Daniel Băluță. Judecătorul l-a întrebat pe Daniel Băluță dacă în opinia lui era necesar ca în legislație să fie prevăzută clar obligativitatea agenților economici de a avea autorizație de securitate la incendiu (n.r. – avuz PSI). Răspunsul primarului face referire la un „et cetera”.

Primar: La momentul acela nu era prevăzut explicit (n.r. – obligativitatea de a avea avis PSI) într-o formă la nivelul primăriei.

Judecător: Dar la nivelul Hotărârilor de Consiliu Local (HCL) se face vorbire.

Primar: Da, era un „etc.”, acolo. Nu puteai să tragi o concluzie proprie cu privire la acel „etc.”. Practic, nu exista o formulă clară.

Daniel Băluță a recunoscut că până la tragedia din clubul Colectiv, chestiunea obligativității de a avea o autorizație de securitate la incendiu era, de fapt, o formă a Primăriei de a-i taxa pe agenții econimci. „Rațiunea celor două HCL-uri a fost aceea de a reglementa, scopul de bază fiind acela de taxare a activității. Rezultatul a fost unul neclar, ambiguu”, a spus Daniel Băluță.

Întrebat ce s-a schimbat între timp de la tragedia în care au murit 65 de persoane, iar alte sute au fost rănute, edilul a răspuns:

Știu că înainte de Colectiv se solicita declarație pe propria răspundere că sunt respectate condițiile impuse de lege pentru securitate la incendiu. (…) Și acum sunt probleme reale. Mi-am asumat prin dispoziție de primar completarea documetației din HCL cu autorizație de securitate la incendiu, fără modificări de legislație. Ulterior a apărut o modificare de legislație, o dispoziție, care prevedea un termen pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu. Chiar și așa, am introdus cerințe suplimentare. 99 la sută din firme aveau nevoie de autorizație de modificare a spațiului, altfel nu își mai puteau reînnoi autorizația de funcționare. (…) În opinia mea, deși exista prin lege obligația de a avea autorizație de securitate la incendiu, 99 la sută din societăți nu funcționau legal și închiderea lor ar fi generat alt tip de probleme”, a spus primarul Sectorului 4.

Mai mulți funcționari din primăria Sectorului 4 au dar cu subsemnatul în fața instanței și au explicat, în esență, că anumite firme puteau funcționa și fără aviz de la primar, și fără autorizație de protecție împotriva incendiilor. Legislația era atât de încâlcită înainte de momentul Colectiv încât mulți agenți economici o eludau, asta deoarece nici nu îi controla nimeni.

Judecător: Am întrebat: putea să fie primarul un cenzor privind legalitatea și (n.r. – martorul) a spus că își asuma (n.r. – primarul). Avea o intuiție foarte bună?

Procuror: Putea vreun club, restraurant etc, să funcționeze fără autorizația primarului?

Martor: Da, în baza documentației de la Registrul Comerțului.

Judecător: Păi, și ce rost mai avea avizul?!

Martor: Așa este și acuma! În opinia mea, se putea ca o societate să funcționeze și fără acord sau autorizație de funcționare, dacă era înregistrată la Registrul Comerțului (în cazul unor bănci sau farmacii. Spațiile unde sunt jocuri de noroc sau cazinourile au regim special. Revin și arăt că dacă era vorba de un spațiu aglomerat sau spațiu alimentar avea nevoie de acord de funcționare.

Procuror: Dar autorizație PSI?

Martor: În opinia mea – și pot spune care era practica Serviciului Autorizări Comerciale – se cereau doar (documentele – n.r.) enumerate în Anexa HCL 20 și HCL 22/2012. Știu că e o cerință legală să existe autorizație PSI, dar aceasta era răspunderea agentului. Arăt că nimeni nu verifica dacă petentul avea autorizație, ci doar documentele din Anexa HCL, iar acolo nu era prevăzută autorizația PSI.

Procuror: Avea cineva sarcina de a se deplasa la fața locului?

Martor: Nu se deplasa nimeni la fața locului după depunerea documentației. Atribuții de control avea Poliția Locală, dar după emiterea autorizației”.

Un alt martor a arătat că după momentul Colectiv nimeni din Primărie nu mai voia să semneze autorizații: „S-au modificat HCL și s-a introdus cerinața autorizatiei PSI. Inclusiv ISU a dat o perioadă de grație de 1 an pentru cei care funcționau fără autorizație PSI. Arăt că până  la modificarea HCL, din dispoziția noului primar, nimeni nu a mai semnat acorduri de funcționare. După (modificarea HCL – n.r.) s-au cerut autorizatii PSI”.

Avocat Vlad Hosu, către funcționarul audiat: Care e procentul de agenți autorizați acum?

Judecător: Ne intereseaza? Se respinge!

Dosarul Colectiv 2 o ia pe urmele „cauzelor istorice”

Judecătorul Mihai Bălănescu de la  Tribunalul București ia în discuție, astăzi, un nou termen în dosarul Colectiv 1, cel în care sunt judecați fostul primar Cristian Popescu Piedone, patronii clubului, artificierii și cei doi angajați ISU care au „închis ochii” la neregulile din club.

În urma incendiului din Colectiv, 27 de tineri au murit la fața locului, iar 37 au murit apoi în spitale. În acest context, în avocații au încercat să afle de la victime detalii legate de infecțiile din spitale, dar judecătorul a respins la termen anterior toate aceste întrebări. Motivul invocat de magistrat a fost că aceste detalii „fac obiectul altui dosar”.

Parchetul Militar va instrumenta dosarul Colectiv 2 – cel care vizează intervenţia pompierilor la incendiul din data de 30 octombrie 2015 – după ce Parchetul General și-a declinat competența cu privire la acestă cauză, înregistrată în urma unei plîngeri depuse în 2016 de o parte dintre părțile vătămate.

„Dacă vă mai amintiți, indiferent dacă au venit unii cu bani sau fără, (autoritățile – n.r.) au spus – nu pleacă niciunul (n.r. – în străinătate), nu sunt transportabili. Era o minciună ordinară. Vrem să aflăm cine a luat aceste decizii, de ce s-a interzis plecarea lor, (…) în condițiile în care toată lumea spune că niciun stat din Uniunea Europeană n-ar fi făcut față la un astfel de număr de răniți!”, a declarat Eugen Iancu pentru EVZ.

Parchetul Militar a mai instrumentat cauze de interes public ridicat, precum Dosarul Revoluției, Dosarul Mineriadei sau Dosarul intervenției jandarmilor la protestul din 10 august 2018.

Decizia de disjungere a dosarului Colectiv 2 vine pe finalul anchetei, după citarea și audierea la Parchet a lui Raed Arafat, dar și în plin scandal legat de imaginile video filmate la fața locului de un angajat ISU și nedifuzate timp de patru ani.

Ipoteza care nu a fost luată în calcul

O nouă ipoteză în cazul dezastrului din clubul Colectiv care avansează posibilitatea acumulării unui gaz – oxihidrogen (HHO) – în zona tavanului, ar da pe de o parte o explicație credibilă pentru viteza mare de propagare a flăcărilor pe plafonul cu șipci de lemn, iar pe de altă parte ar justifica lipsa oricăror urme după producerea incendiului. Surse din domeniul aviației au declarat pentru EVZ că oxihidrogenul ar putea declanșa o astfel de reacție, iar după incendiu nu ar lăsa nicio urmă. Mai mult, fiind mai ușor decât aerul, HHO s-ar fi putut acumula în partea de sus a încăperii, acolo unde era montat tavanul fals, din șipci de lemn.

Dacă un asemenea gaz, precum HHO, ar fi potențat extinderea rapidă a focului pe tavan, câteva declarații ale supraviețuitorilor, din timpul procesului, pare să întărească aceastpă ipoteză:

  • „La sfârșitul jetului câteva scântei au atins buretele. S-a aprins buretele foarte ușor…natural. Foarte natural. (…) Până să mă duc să iau stingătorul am văzut că cineva a aruncat bere, încerca să stingă stâlpul. În momentul în care a ajuns la tavan efectiv…porțiunea de jumătate de tavan cât era acolo s-a aprins instant, exact cum ai arunca un chibrit într-o baltă de benzină. Instant! Deci…nefiresc!”
  • „Când am ajuns la ușa care dădea spre container m-am întors și am văzut că flacara era deja spre tavan. Se vedea aerul ca un gaz de culoare albăstruie, deasupra. Așa se vedea, am zis că explodează. (…) Eu atunci eram convinsă ca o să explodeze, aveam chestia asta în cap. A ieșit o flacără, mai întâi a venit căldura, mie mi se vidaseră plămânii”.
  • „Am văzut că după o astfel de jerbă puternică (n.r. – de artificii) ce a lovit partea superioară a stâlpului s-a declanșat o flacără ce s-a extins foarte repede pe tavan. Grinzile nu au ars, ci rastelul de lemn. S-a extins foarte repede: senzatia pe care am avut-o a fost că (n.r. – rastelul) era îmbibat cu benzină”.
  • „Am reușit să ies din container strecurându-mă pe lângă o grămadă de oameni căzuți, care blocau ieșirea. După ce am ieșit, am văzut cum din spate a venit o flacără – poate de la contactul cu oxigenul – și un nor dens de fum. A fost un fum de o intensitate sordidă. Am simțit că fumul îmi extrage oxigenul din plămâni”.
  • „Jerba aceea, a doua, a fost mult prea intensă, mai puternică decât prima, când a lovit partea superioară a stâlpului s-a aprins buretele destul de repede și flacăra a urcat spre tavan. Rastelul nu a ars, dar s-a aprins materialul fonoabsorbant. S-a extins atât de repede încât aveam impresia că materialul e îmbibat un benzină”.

Cum au scăpat două tinere ca prin minune

Două tinere au relatat în fața instanței cum au scăpat nevătămate din incendiul în care 65 de oameni au murit, iar alte câteva sute de persoane au fost rănite în data de 31 octombrie 2015.

Andrea Bokor a declarat că i se făcuse rău cu câteva minute înainte să izbucnească flăcările și a ieșit din club pentru a lua o gură de aer.

„Stând afară, la un moment dat am observat că lumea ieșea, iar în primele secunde am crezut că e o pauză. După câteva secunde am văzut că era fum și panică. Flăcările s-au dus foarte repede, era doar fum. Apoi am văzut o grămadă de oameni, unii peste alții: se blocaseră, erau acoperiți cu fum. (…) Din momentul în care mi s-a făcut rău până în momentul în care am ieșit a durat 20-30 de secunde”.

Ana Maria Adam a relatat că și-a dat seama că e ceva în neregulă atunci când a văzut artificiile, moment în care a decis să părăsească clubul.

„În timpul concertului m-am speriat, am zis: <what the fuck, artificii?!> M-am tras mai în spate, am simțit că ceva nu e în regulă: am simțit nevoia să merg la toaletă și să merg să fumez o țigară afară. Când am ieșit de la toaletă – care era lângă bar – am văzut flăcări pe tavan. Nu mai țin minte dacă era fum, dar am văzut o vâlvătaie, așa, care venea spre mine. Unii nu s-au panicat, cred că așteptau să vină cineva cu extinctorul. Eu am ieșit (…) profitând de faptul că era spațiu liber pe lângă bar”.