Mark Rutte, fostul robot corporatist care tine în șah UE

Primul ministru olandez, Mark Rutte, cultivă acasă o imagine jovială, dar în Europa este acum poreclit „domnul NU” pentru că a blocat până acum un acord privind un vast pachet de relansare europeană post-coronavirus. Necăsătorit, locuiește într-un apartament și are o mașină de ocazie...

Considerat ca lider neoficial al așa-numitelor țări „frugale” - Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și Finlanda - Rutte preia rolul de „băiat rău” adoptând o poziție fermă care i-a obligat pe liderii europeni să prelungească summit-ul maraton pentru a patra zi.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, l-a criticat duminică pe „tipul olandez” pentru că a blocat acordul și a promis să-l deteste personal. Diplomații din alte țări au fost încă și mai lipsiți de complimente, în privat.

Rutte dorește ca în schimbul subvențiilor să se impună reforme stricte statelor din sudul Uniunii Europene, principalii beneficiari ai planului masiv de sprijin economic aflat în discuție la Bruxelles, în momentul unei recesiuni istorice care lovește Europa.

Prim-ministrul liberal, aflat la putere de aproape un deceniu - ceea ce îl face unul dintre cei mai longevivi lideri europeni în funcție - el a avertizat după o altă noapte agitată de discuții că summitul „ar putea să eșueze din nou”.

Pentru el, nu este vorba „să ne împrietenim și să mergem să sărbătorim zilele de naștere ale unora sau ale altora pentru restul zilelor noastre”, a ironizat robotul olandez. „Toată lumea este aici pentru a apăra interesele propriei țări”, a declarant, luni, jurnaliștilor olandezi prezenți la Bruxelles.

„Frugalul” Rutte nu este căsătorit. Locuiește, la 53 de ani,  în același apartament pe care l-a cumpărat după ce și-a luat diploma, conduce un Saab de ocazie,  atunci când nu merge cu bicicleta și predă instrucție civică benevol la un gimnaziu.

„Nu pare să-i pese cu adevărat de bunurile materiale”, a declarat pentru AFP Pepijn Bergsen, cercetător în cadrul unui program european la Chatham House, un institut politic cu sediul la Londra.

Rutte, un personaj ce pare jovial, având un instinct politic acut, are aliați puternici care i-au permis să formeze trei guverne de coaliție într-un peisaj politic uneori fragmentat din Olanda, o „națiune de predicatori și de vânzători adeptă a calvinismului și recunoscută istoric ca putere comercială.

În așteptarea alegerilor legislative din luna martie viitoare,  Rutte știe că trebuie să le tragă covorul de sub picioare euroscepticilor și partidelor de extremă dreapta, dacă decide să capete un al patrulea mandat.

În aprilie, a fost rugat de un șofer de camion „să nu dea bani italienilor și spaniolilor”. El a răspuns râzând: „Nu, nu, nu!”. O linie care i-a adus porecla „domnul NU”.

Întrebat, luni, despre acest episod,  Rutte a răspuns că „nu se lasă distras de zgomotul de fond”, adăugând că lucrează din greu pentru apărarea intereselor olandezilor, „în mod clar legate de un interes european”.

De când Marea Britanie a părăsit UE la începutul anului, Olanda a recuperat rolul de disident în problemele bugetare pe care britanicii îl aveau.

Președintele francez, Emmanuel Macron, l-a comparat duminică pe Mark Rutte cu fostul premier britanic David Cameron, de asemenea un adept al unei linii dure în timpul summiturilor europene, subliniind că „acest tip de poziționare s-a încheiat prost”, referindu-se la Brexit.

Poziția fermă a lui Mark Rutte cu privire la criza migrației din Europa și cu privire la datoria greacă din anii 2010 a enervat deja unele state membre.

Fost director de resurse umane la gigantul Unilever,  Rutte poartă idei adânc înrădăcinate în propriul partid (VVD) și , în an electoral, nu vrea să dea impresia că aruncă cu banii pe fereastră, estimează Bergsen.

„Dar, de fapt, la Haga, majoritatea„ politicienilor ”susțin această poziție, a spus Bergsen.

„Ei cred cu adevărat că, dacă dau bani italienilor fără contrapartidă, ar fi bani aruncați. Și nu m-ar mira că Rutte  crede acest lucru”, concluzionează el.

 

Foto: Facebook