Mark Leonard, directorul platformei Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), a fost la Sofia în urmă cu câteva zile pentru dezbaterea „Alegerile Europei: cum ar trebui UE să trateze rivalitatea dintre SUA-China” în contextul proceselor politice din China, vizitelor recente ale liderilor europeni la Beijing și așteptărilor privitoare la alegerile prezidențiale din SUA în luna noiembrie.
„Dnevnik” a profitat de oportunitatea de a discuta cu Mark Leonard despre impresiile sale cu privire la criza politică din Bulgaria și despre cum vede el viitorul Uniunii Europene.
Reporter: Domnule Mark Leonard, de ce vă aflați în Sofia - din curiozitate sau îngrijorare?
Mark Leonard: Sunt curios. Pentru că avem un birou în Bulgaria de multă vreme și punctul dv. de vedere este interesant, aveți o altă perspectivă asupra a ceea ce se întâmplă. Sunteți aproape de Turcia și Rusia, iar lumea arată diferit aici comparativ cu modul în care este văzută în Europa de Nord, de Sud sau Centrală. De asemenea, vrem să aflăm mai multe despre situația politică. Dar și pentru a înțelege mai bine cum gândesc bulgarii despre viitorul lumii și cum se încadrează Bulgaria în aceste schimbări fundamentale, scrie dnevnik.bg
Reporter: Vorbim despre o Europă complet diferită după invazia rusă în Ucraina de anul trecut. Cum vi se pare Europa astăzi – e un „bancomat al NATO” (după cum susțin rușii), ori un jucător strategic, ori ceva între..?
Mark Leonard: Asistăm la o criză existențială destul de mare pentru Uniunea Europeană și pentru europeni după speranțele din 1989 că va avea loc un proces treptat de transformare - nu doar pe continentul european, ci și în lume. Că interacțiunea economică și legalitatea vor înlocui tot mai mult echilibrul militar de putere. Că edificarea interdependenței economice între țări va transforma foștii inamici în prieteni. Că prin cooperare vom putea rezolva problemele de securitate din Europa.
Toate acestea au fost puse sub semnul întrebării de invazia rusă de la 22 februarie anul trecut. Europa a început din nou să se înarmeze. Țările care erau foarte dependente din punct de vedere economic de Rusia au văzut că acest lucru nu împiedică Moscova să devină o amenințare pentru ele, să le șantajeze, să folosească această dependență reciprocă ca instrument împotriva lor. S-a dovedit că, în loc să schimbe Rusia, acesta a devenit un punct slab. Cred că ne-am dat seama că nu putem avea securitate prin cooperare, iar securitatea trebuie construită împotriva Rusiei, nu cu ea.
Finlanda și Suedia vor să fie în interiorul NATO, nu în afară
Și nu în ultimul rând, este deja periculos să existe nedeterminare la granițe în Europa. De aceea, Finlanda și Suedia vor să fie în interiorul NATO, nu în afară. Se vorbește din nou despre extinderea UE, întrucât puțini cred deja că țări precum Ucraina și Moldova pot fi menținute ca un zonă tampon neutră între Europa și Rusia. Prin urmare, trebuie să recunoaștem dorința lor de a face parte din familia europeană și că aceasta face parte din baza identității lor.
Aceasta este o dilemă, deoarece Ucraina nici măcar nu își controlează teritoriul și granițele și asta în mijlocul unui mare război…
Reporter: Același lucru este valabil și pentru Moldova și Georgia.
Mark Leonard: Da, ele nu pot face parte din UE în acest moment. Și, în același timp, nu le putem lăsa în afară. Pentru că ele fac parte din securitatea noastră, securitatea lor este și a noastră. Acestea sunt schimbări mari.
În afară de asta, există o schimbare în echilibrul de puteri în Europa... poate nu de puteri, ci de dezbateri în Europa. Această dezbatere geopolitică este inițiată într-o măsură semnificativă de țările din nord, statele baltice, țările din Europa Centrală. Iar Franța și Germania într-o măsură sau alta sunt pe plan secund. Devine interesant faptul că în Europa apar noi forțe politice, precum Giorgia Meloni în Italia, care pot influența procesul.
Așa că cred că a devenit dificil în Europa, când vorbim despre securitate, despre transferul către o „economie de război”, ce credem despre granițe și care este dezbaterea pe care o avem.
Reporter: Ce părere aveți despre ideea Franței ca țări precum Ucraina și Balcanii de Vest să aibă o Comunitate Politică Europeană, ceva care nu este tocmai o „sală de așteptare” pentru aderarea la UE? Are această inițiativă vreun viitor?
Mark Leonard: Cred că aceasta este o inițiativă importantă. Pentru că dacă va dura mult timp ca Ucraina, Balcanii de Vest și Moldova să devină membre ale UE. Între timp, există o nevoie imediată de a vorbi împreună despre securitatea europeană. Și nu trebuie să uităm că Marea Britanie nu mai este în Uniune, dar nici nu avem un mecanism bun de discuții cu Londra.
Prin urmare, Comunitatea Politică Europeană ar putea fi un forum de discuții privind viitoarea securitate europeană fără Europa și pentru a clarifica modul în care țările pot coopera pentru a restabili ordinea de securitate europeană, indiferent de ceea ce se întâmplă. Vorbesc despre securitate într-un sens foarte larg - de la energie la economie, cibernetică și apărare.
Reporter: De ce va fi lung procesul de aderare a Balcanilor de Vest, Ucrainei și Republicii Moldova - pentru că statele candidate sunt lente, ori pentru că statele membre UE nu sunt pregătite să le accepte?
Mark Leonard: Ambele variante. Pentru că țările pe care le enumerați sunt foarte departe de a-și adapta legile la legislația europeană. Le-ar lua mulți ani și s-ar putea să nu se întâmple niciodată la anumite state candidate.
Este foarte puțin probabil să li se permită să intre în UE în forma actuală. Pentru că vom avea 40 de state membre și oamenii sunt îngrijorați de modul în care va funcționa totul cu 40 de comisari europeni, cu 40 de persoane cu drept de veto la masa de negocieri, ce se va întâmpla cu fondurile structurale și agricole, cu libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și capitalului …
Deci, se vor auzi din ce în ce mai multe întrebări despre capacitatea UE de a primi noi membri. Și bănuiesc că însăși ideea de Uniunea Europeană va trebui probabil să se schimbe, dacă Uniunea va continua să se extindă.
Reporter: Să nu uităm că Turcia este și ea candidată la aderarea la UE, deși negocierile au fost înghețate sub guvernarea lui Recep Tayyip Erdogan. Dar odată cu alegerile din 14 mai și cu posibilitatea ca acest proces să fie dezghețat dacă opoziția va câștiga, ideea redirecționării lui către un nou cadru strategic de relații cu UE, nu către viitoarea aderare, se face din nou auzită.
Mark Leonard: Dacă va exista o schimbare în guvernarea Turciei și noul guvern va dori să reînnoiască aceste negocieri, UE se va confrunta cu o mare dilemă. Unele țări doresc ca procesul să fie reluat, altele sunt sceptice după atâtea întrebări în ultimii ani despre centralizarea puternică a puterii și starea societății civile în Turcia. Oamenii [în Europa] vor fi foarte, foarte precauți.
Se poate ajunge chiar la o situație paradoxală, în care scepticii privind extinderea UE doresc ca Turcia să fie printre candidații la aderare, pentru că astfel vor întârzia și mai mult procesul pentru toți candidații.
Reporter: Simțiți că pe plan intern UE se află într-un impas în acest moment, ceea ce face acest lucru dificil și oarecum paralizant?
Mark Leonard: Am menționat deja că ceea ce s-a întâmplat a pus Uniunea într-o criză existențială - despre atitudinea sa față de securitate, identitatea sa economică... Cred că suntem în stare de șoc. UE s-a dovedit a fi mult mai unită decât mulți se așteptau. În fața amenințării rusești, Uniunea a reacționat rapid și este interesantă integrarea în acest moment privind acest răspuns.
Trecem printr-o transformare a Europei, în 10 ani va fi destul de diferită de ceea ce avem astăzi. Există multe scenarii diferite despre această schimbare. Există factori fără un răspuns clar – ce se va întâmpla cu războiul. În plan intern - cum vor afecta alegeri ca cele din Polonia, pentru că dacă conducătorii de la Varșovia se schimbă și se formează noi relații polono-germane, acest lucru poate schimba semnificativ jocul, dinamica internă în UE.
Reporter: Și unde este Bulgaria în acest tablou?
Mark Leonard: La fel ca majoritatea țărilor din UE, țara dv. se ocupă în ultima perioadă de problemele sale interne. Bulgaria nu se află într-o situație unică, uitați-vă la ce se întâmplă în Franța, uitați-vă la luptele interne din coaliția germană de guvernământ... Pur și simplu vă aflați într-o listă lungă de țări cu o politică internă destul de polarizată și complicată.
Dar acest tip de schimbări politice ajută și țările să fie inventive în ceea ce privește ieșirea din această situație. Italia este un exemplu interesant - o țară care își poate schimba poziția într-un mod destul de imprevizibil. Giorgia Meloni caută aliați în afară de cei tradiționali. În același timp, are o poziție euroatlantică și caută o apropiere de guvernanții din Polonia, pentru a schimba locul Italiei în UE.
Alte țări sunt, de asemenea, destul de proactive în a vedea unde s-ar putea localiza. Bulgaria poate încerca, de asemenea, să-și găsească locul în viitorul Europei, în conturarea acestui viitor. Pe ordinea de zi sunt multe chestiuni care ar putea prezenta un mare interes pentru Bulgaria, precum relațiile cu Turcia, extinderea – mai ales în Balcani – ajutorul pentru Ucraina, unde ați jucat un rol important în aprovizionarea armatei ucrainene.
Există loc pentru fiecare stat în acest moment de tranziție. De îndată ce veți avea un guvern stabil, acesta va avea diferite opțiuni cu privire la modul de poziționare a Bulgariei.
Reporter: De ani de zile, au existat evaluări că Bulgaria are performanțe sub capacitățile sale, inclusiv în regiune, că ar trebui să conducă Balcanii de Vest către Europa. Nu credeți că aceste așteptări sunt exagerate, că țara atâta poate?
Mark Leonard: Ca și în alte țări, în Bulgaria problemele interne au prioritate față de politica externă. Un exemplu clasic este că, în ceea ce privește Balcanii, politica internă bulgară a dus la crearea de probleme pentru oportunitățile Macedoniei de Nord în avansarea ei către UE. Dar schimbările politice interne au determinat și Bulgaria să joace un rol mai activ în această chestiune.
Cred că odată ce Bulgaria își va rezolva problemele interne, va putea juca un rol internațional mai mare. Atâta timp cât o țară este polarizată de bătălii interne, este greu să lupte pe scena internațională. După stabilizarea situației politice interne, este mai ușor să se audă vocea Bulgariei în străinătate și să se obțină rezultate. (Rador)