Trei motive ar putea justifica reținerea Phenianului: duritatea sancțiunilor, realitățile sociale și politice din țară și menținerea perspectivelor de negociere.

Potrivit unei analize din NationalInterest, liderul nord-coreean, Kim Jong-un, a autorizat teste mai serioase decât tatăl și bunicul său, un semnal clar că Peninsula Coreeană va avea parte de stabilitate strategică pe termen scurt. Au existat predicții sumbre cum că nord-coreenii vor testa un al șaptelea focos nuclear sau o rachetă nucleară cu rază lungă de acțiune la sfârșitul anului 2020. Dar timpul ar putea trece fără ca niciunul dintre aceste acte destabilizatoare de mărire nucleară să mai aibă loc.

Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU din 2016 și 2017 au pus embargouri asupra exporturilor nord-coreene de minereuri prețioase, dar și asupra unor mărfuri care generează venituri, inclusiv cupru, nichel, zinc, cărbune, fier, plumb și fructe de mare. Rezultatul: pierderi de miliarde de dolari SUA. Iar faptul că președintele Kim nu a autorizat o detonare nucleară sau un test cu rachete cu rază lungă de acțiune din 2017, sugerează că sancțiunile au avut un efect descurajant. În plus, regimul Kim înceacă să evite o nouă pedeapsă a CSONU.

Kim știe că până și Rusia și China aderă la normele globale de neproliferare nucleară și nu vor avea de ales decât să înăsprească sancțiunile.

În ciuda retoricii ostil a Phenianului față de Washington, regimul Kim știe că e în interesul său să mențină angajamentul diplomatic în ceea ce privește denuclearizarea. Kim pare să aibă încredere că America nu va declanșa un conflict, în timp ce negocierile sunt în desfășurare, iar cele trei întâlniri dintre Kim și Trump sunt încă vii în memorie.

De aceea, e puțin probabil ca liderul de la Phenian să abandoneze negocierile diplomatice prin inițierea unei faze destabilizatoare, cu teste de rachete sau cu detonare nucleară. Așa cum e logic ca Kim să aștepte rezultatul alegerilor din SUA. Dacă reținerea pe termen scurt îl ajută să fenteze sancțiuni punitive, tot ea îi oferă lui Kim posibilitatea de a avansa în programul nuclear. Și de a avea mai multe atu-uri în mână, la masa negocierilor, după reluarea discuțiilor cu Washingtonul.

Chiar dacă se poate vorbi de dorința Phenianului de a menține pe termen scurt status quo-ului actual, aceasta nu poate anticipa evenimentee imprevizibile de „lebădă neagră”, cum ar fi incapacitarea lui Kim Jong-un. Așa cum s-a speculat recent, după informația conform căreia a suferit o intervenție chirurgicală pe inimă, alimentând temerile de instabilitate în Peninsula Coreeană.