"Ajutor, ajutor, ajutor! Simt că m-am apropiat de punctul în care tot ceea ce îmi doresc este să mor" - spunea actriţa americană Marilyn Monroe într-o notiţă scrisă în 1961, imediat după divorţul de cel de-al doilea soţ, dramaturgul Arthur Miller. Mesajul a fost inclus într-un nou volum biografic, care va ajunge la sfârşitul acestei luni în librăriile franceze şi americane.

Scrisori şi notiţe din jurnalele actriţei, care sugereaza tulburările de natură psihologică prin care a trecut Marilyn Monroe - care se gândea la sinucidere cu câţiva ani înainte de tragica ei dispariţie, cauzată de o supradoză de medicamente - au fost adunate în volumul "Fragments".

Dacă volumul autobiografic publicat în 1956, "My Story" (controversat nu numai pentru că nu a fost scris de Marilyn, ci de jurnalistul şi regizorul american Ben Hecht, dar şi pentru că actriţa însăşi a admis cândva că are tendinţa de a-şi exagera amintirile din copilărie), descrie copilăria de orfan fără apărare a actriţei şi o istorie a dezechilibrului în familia acesteia, noua carte aduce noi dovezi cu privire la faptul că Marilyn nu a reuşit, nici la maturitate, să-şi găsească liniştea.

"Este o anumit ton melancolic în această carte şi, cu adevărat minunat în anumite notiţe este felul în care poţi vedea asocierea de idei, chiar dacă acestea devin din ce în ce mai înfricoşătoare de-a lungul lecturii", spune scriitorul Bernard Comment, publisherul noului volum, îngrijit de "Editions du Seuil" pentru Franţa şi de "Farrar, Straus&Giroux" în Statele Unite.

Potrivit femalefirst.co.uk, Marilyn Monroe a descris chinul prin care trecea în câteva scrisori către Lee Strasberg, mentorul ei din New York, căruia îi mărturisea că se simte extrem de singură atunci când filma la Hollywood şi căruia îi relata toate problemele cu care se confrunta şi în viaţa personală.

Într-o scrisoare pe care a expediat-o în 1955, la puţin timp după divorţul ei de jucătorul de baseball Joe DiMaggio, celebra actriţă americană se întreba: "De ce am simţit întotdeauna că, dintr-un anumit punct de vedere, sunt o fiinţă inferioară, de ce mă simt ca şi cum aş fi ultimul om? Chiar şi din punct de vedere fizic, întotdeauna am fost sigură de faptul că ceva nu e în regulă cu mine".

Eseuri, notiţe vechi, pagini de jurnal

Din volum autobiografic "My Story", aflăm că cea care avea să devină cea mai celebră blondă a Americii a avut încă de mică de înfruntat greutăţi, abandonată de părinţii naturali şi îngrijită de o mamă adoptivă rece şi severă.

Micuţa Norma Jeane (numele real al actriţei) încerca să-şi înţeleagă mama naturală, Gladys Pearl Monroe Baker Eley, care o vizita în fiecare sâmbătă, dar niciodată nu o lua în braţe, nu o săruta şi nu reuşea nici măcar să îi zâmbească. Cândva, aşa cum mărturisea actriţa în "My Story", Gladys a anunţat că a cumpărat o casă pentru ea şi fiica sa, dar după câteva luni după ce s-au mutat acolo, a avut o cădere psihică. Monroe şi-o amintea pe Gladys "ţipând şi râzând" în momentul în care a fost internată cu forţa în spitalul de boli mentale din Norwalk, California. Acelaşi spital în care mama lui Gladys, Della, murise în august 1927. Tatăl lui Gladys, Otis, a murit, de asemenea, într-un spital de boli nervoase (lângă San Bernardino, California) ca urmare a tulburărilor din faza terminală a sifilisului.

Noua carte va pune accentul pe viaţa emoţională la vârstă adultă a actriţei, dar va conţine şi referiri la lucrurile pe care aceasta le-a apreciat sau gânduri pentru autori pe care i-a admirat, cum ar fi Samuel Beckett sau James Joyce. "Cred că această carte va arăta că Marilyn a fost o persoană înclinată spre meditaţie, cu o reală viaţă interioară", spun reprezentanţii editurii. De asemenea, în carte a fost inclus şi un eseu despre primul soţ al actriţei, James Dougherty, dar şi gânduri ale acesteia cu privire la proiecte sau la rolurile pe care urma să le facă. Unele dintre notiţe datează din 1943, din vremea în care Monroe era o adolescentă.

Actriţa a murit, în urma unei supradoze de medicamente, în anul 1962, la 36 de ani.