Campania electorală pentru euroalegeri a început sâmbătă în toate țările membre. Politico.eu, cea mai infl uentă publicație de la Bruxelles, a prezentat luni seara ultimul sondaj de opinie care include și Marea Britanie. Ieri, socialiștii din statele membre au marșat pe semnifi cația zilei de 1 mai, dar au transmis și mesaje electorale. Foarte sprinten se dovedește a fi Frans Timmermans care, de dragul funcției de președinte al Comisiei Europene, este dispus să sacrifi ce un membru al familiei socialiștilor, PSD.

În țara sa, Olanda, socialiștii lui Frans Timmermans sunt cotați în sondajul Politico.eu la 6,22 la sută și obțin cel mult două locuri în Parlamentul European. Timmermans este pe prima poziție și încearcă o mulțime de strategii care să-i asigure locul lui Jean Claude Juncker. Poziție la care aspiră și candidatul popularilor la CE, germanul Manfred Weber.

Sacrificii în numele anticorupției

Frans Timmermans a dovedit, încă din toamna anului trecut, când a fost necruțător cu guvernul Dăncilă, că este dispus să sacrifice cele nouă voturi ale eurodeputaților social-democrați, dar să pară corect. Prin această manevră, de detașare față de membrii partidului din propria familie europeană, liderul european speră să câștige voturile altor formațiuni, care nu fac parte din grupul socialiștilor. Pe asta mizează și popularii, doar că ei au ales spre sacrificiu Ungaria.

Candidatul PPE, Manfred Weber a revenit la sentimente mai bune față de Viktor Orban după ce a observant că formațiunea acestuia, FIDESZ, obține 14 locuri cu peste 54 la sută intenție de vot. Campanii năucitoare Europarlamentara Renate Weber este sceptică și crede că lui Frans Timmermans nu-i va reuși manevra. Primvicepreședintele Comisiei Europene este foarte activ pe Twitter. Fizic și prin toate țările. Potrivit mesajelor lui pe rețeaua de socializare, olandezul a vizitat într-o săptămână șase capitale europene. Din Polonia a fugit în Spania, unde s-a agățat de gâtul premierului Pedro Sanchez după ce acesta a câștigat alegerile, și a avut un discurs de milogeală la Maastricht.

De fapt, Timmermans, în maratonul său european, urmărește să convingă guvernele cât mai multor țări membre deoarece votul Consiliului European este decisiv în stabilirea șefilor forurilor europene. Cert este că prim-vicepreședintele CE nu se bucură de susținerea lui Mark Rutte, premierul Olandei, un liberal conservator. Care, la rândul lui, vizează președinția Consiliului.

 Merkel și Macron, două nuci tari

Socialiștii din Germania ar obține 17 locuri în Parlamentul European, însă politicienii de aici își văd propriile interese. Dacă ar fi să obțină cât mai multe poziții de conducere, atunci s-ar face scut în jurul unor personaje, chiar controversate. De exemplu, Angela Merkel, care ar putea fi politicianul scos din pălărie pentru a prelua conducerea Comisiei Europene.

Pe de altă parte, Franța face un joc interesant. Emmanuel Macron, care vine pe cai foarte mari, este în căutarea de partide din șase țări pentru a forma un grup în PE. Macron este „în vorbe” cu toată lumea și este curtat de aspiranții la poziții de conducere. Formațiunea sa, La République En Marche este măsurată în sondajul Politico la un loc cu ALDE și ar obține 21 de locuri în Parlamentul European. Liderul ALDE Europa, Guy Verhofstadt, vrea să obțină funcția de președinte al Parlamentului European, prin urmare este destul de atent cu președintele francez. În ceea ce privește România, Macron este influențat de Dan Barna și Dacian Cioloș, care l-au asmuțit împotriva ALDE România. Alianța USRPLUS și-a anunțat deja intenția de a face parte din grupul European creat de Macron.

Potrivit surselor noastre, oricât ar presa Barna și Cioloș, ALDE Europa nu-i va exclude pe liberal-democrații români, iar după alegeri Guy Verhofstadt, precum și alți politicieni care și-au ascuțit limbile, vor reveni la discursul normal. Verhofstadt chiar a atenționat țările membre că „peste zece ani vom fi în altă lume, lumea marilor imperii și că UE nu poate ignora asta”. Când a spus imperii făcea referire la China, Rusia, Statele Unite.

 

Testamentul lui Juncker

Actualul președinte al Comisiei Europene, JeanClaude Juncker, a dat publicității un document înaintea summitului liderilor UE-27 care are loc la Sibiu în 9 mai care conține o serie de recomandări de politică referitoare la modul în care Europa îşi poate modela viitorul într-o lume tot mai nesigură şi multipolară. Pe de altă parte, liderul European a declarat că, indiferent de rezultatele obținute la alegeri, nu se va permite ascensiunea euroscepticilor la conducerea instituțiilor comunitare. De exemplu, în cazul comisarilor, spune că personal a respins șase nominalizări din cauza politicii promovate de partidele acestora. „Guvernele doar propun comisarii, președintele Comisiei este cel care îi acceptă și le acordă responsabilități”, a declarant Juncker. Comisia Europeană arată că după alegerile din mai și schimbările care vor fi la conducerea politică a instituțiilor uniunii, este momentul să se stabilească noi orientări de politică şi noi priorităţi.