Aparent, județul Argeș, pe unde trece Transfăgărășanul, are o infrastructură bună, prin comparație cu alte județe. Dar exportatorii de la Dacia Pitești cer imperativ finalizarea autostrăzii care să-i lege de granița de Vest a României.

Inițial, guvernul Ponta dorea ca legătura dintre Pitești și Sibiu să fie făcută pe o șosea expres, pe care ulterior să o lărgească și să o transforme în autostradă. Această inovație a provocat un val de proteste. Următoarea idee venită dinspre oficiali ai Executivului a fost să mute autostrada și prin Râmnicu Vâlcea, deși toate studiile arătau că ea trebuie să evite acest traseu.

CNADNR are multe promisiuni către argeșeni, dar deocamdată nu face decât să comande noi studii de fezabilitate.

Cu greu, s-a ajuns ca în Master Planul care a fost convenit cu UE să figureze ca prioritate autostrada Pitești-Sibiu, ceea ce a calmat și amenințările oficialilor de la Dacia-Renault, care au sugerat că și-ar putea reloca producția la noua fabrică din Maroc. În iunie, CNADNR a semnat contractul pentru revizuirea studiului de fezabilitate al acestei autostrăzi.

România 4 you. Județul decapitat de DNA

România 4 you. Salarii și pensii mai mari decât media din România

Calea ferată, părăsită

În Argeș, se află și una din cele mai spectaculoase linii de cale ferată, cea care face legătura dintre Vâlcele și localitatea Bujoreni, din județul Vâlcea. Având o lungime de 39 km, linia a fost construită între anii 1979-1989, fiind deschisă traficului în 1989, chiar dacă unele lucrări nu au fost realizate în întregime. Alunecările de teren numeroase de pe acest tronson au făcut ca linia să fie închisă în 1998, iar în 2004 șinele de cale ferată au fost scoase. Periodic, parlamentarii din Argeș și Vâlcea readuc în discuție soarta acestei legături feroviare, dar deocamdată nu s-a găsit finanțare pentru repunerea ei în funcțiune.

Alt studiu de fezabilitate plătit de CNADNR

Site-ul Mashable (un site din SUA, urmărit pe twitter de 3,2 milioane de persoane) a decis că Transfăgărășanul este în Top 15 al celor mai spectaculoase șosele din lume, alături de drumuri din munți Caucaz, trecătoarea Gotthard, din Elveția, sau autostrada Dalton, din Alaska. În iulie 2015, CNADNR a anunțat că va moderniza șoseaua, care va putea fi deschisă tot anul. Lucrările de modernizare încep cel mai devreme în 2017, deocamdată fiind începute doar procedurile pentru realizarea unui studiu de fezabilitate.

Episcopia produce energie

Județul Argeș are și o rețea puternică de hidrocentrale, dar, recent, atenția publicului a fost captată de faptul că Hidroelectrica a vândut Arhiepiscopei Argeşului microhidrocentrala Călugăriţa, de pe râul Valea lui Stan, cu 1,7 milioane lei.

FOTO: Mănăstirea Curtea de Argeș

Baraj pentru bungee jumping

Microhidrocentrala cumpărată de Arhiepiscopie are o putere instalată de 630 de kW şi produce energie suficientă pentru a aproviziona 180 de gospodării. „Biserica trebuie să facă ceva în privinţa acestui subiect - energia electrică”, a spus arhidiaconul Caliopie Ichim, de la această arhiepiscopie. În județ se află însă și una dintre cele mai spectaculoase hidrocentrale, finalizată în 1966 de regimul comunist: barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa și al nouălea în lume între construcțiile similare. Legenda spune că 400 de oameni și-ar fi pierdut viața muncind pe acest șantier. Barajul este o atracție turistică, fiind interesant inclusiv pentru cei care fac bungee jumping.

România 4 you. Județul decapitat de DNA

România 4 you. Salarii și pensii mai mari decât media din România

Mega-stațiune de schi

Totuși, potenţialul turistic al judeţului este prea puţin exploatat. În 2014 s-au înregistrat în Argeş doar 160.000 de turişti, dintre care doar 23.700 au fost străini (15,6%). Indicele de ocupare netă a unităţilor de cazare din Argeş a fost în 2014 de doar 17% (procent care arată cât de mult turism la negru se face, de fapt). Se discută despre o investiție masivă la Molivișu, la circa 67de kilometri de Pitești, dar aceasta este departe de finalizare. Aici urmau să se investească 80 de milioane de euro, din care 27 de milioane euro din fonduri UE. Stațiunea ar urma să aibă șapte pârtii de schi, plus un observator turistic la 1.626 metri altitudine pe Vârful Ghițu. Nu este deloc clar ce turiști vor veni în această stațiune, dar autoritățile județene insistă că ea va fi terminată în acest an.