CNSAS a discutat ieri, în ședință, și raportul de expertiză a scrisului de pe Angajamentul de colaborator al Securității, sub numele de „Ioan”, semnat de Marian Munteanu în anul 1988. Concluzia specialistului în grafoscopie a fost clară: Marian Munteanu a scris și a semnat atât Angajamentul, cât și notele din dosar.

Verdictul anunțat de CNSAS într-un comunicat în care se vorbește despre „1 persoană”, fără a nominaliza, este cel obișnuit și permis de lege, asupra căruia am și atras atenția în articolul publicat duminică pe site-ul EVZ: Marian Munteanu nu a făcut poliție politică.

Asta înseamnă că notele sale nu au provocat rău altor persoane. Doar că discuția era dacă a colaborat cu Securitatea sau nu, adică dacă el a scris Angajamentul și notele informative despre studenți străini etc., așa cum se solicita în sesizarea înaintată CNSAS de către Alina Mungiu în primăvara acestui an. Acest lucru îl demonstrează acum raportul de expertiză, solicitat de CNSAS unui grafolog, acreditat de Ministerul Justiției. Prin raportul său, specialistul a confirmat că Marian Munteanu este cel care a scris notele din dosar.

Putem astfel spune că Marian Munteanu „a colaborat” sau „a ajutat” Securitatea, dar în niciun caz că NU a avut nicio tangență cu această instituție

Desecretizarea Arhivelor Securității a devenit un mare secret

Am fost ieri dimineață la sediul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității cu intenția de a participa, în calitate de jurnalist, la ședința Colegiului, programată pentru ora 10.00. La intrare, un jandarm. M-am prezentat și i-am comunicat motivul vizitei. Mi-a luat buletinul și legitimația. Apoi a intrat în biroul din fața mesei la care stă în hol, la Relații cu Publicul. S-a întors și a telefonat la „Biroul de presă”. Cum nu răspundea nimeni, l-am rugat să-mi facă biletul de intrare, deoarece trecea timpul și începea ședința.

Un ecuson care nu e bun la nimic

La ora 9.45 aveam ecusonul pe care scria PRESA în piept și bonul de intrare în buzunar. Dar, altă problemă, nu puteam intra neînsoțit. I-am zis că vreau să merg la președintele CNSAS. Alt telefon, niciun rezultat. Văzându- mă nerăbdător, m-a întrebat dacă știu pe cineva din instituție. I-am spus numele unui membru al Colegiului cu care am fost coleg în mai multe redacții. A sunat la biroul acestuia. Mi-a zis că o să vină secretara fostului meu coleg să mă preia. Cu câteva minute înainte de ora 10.00, a coborât chiar demnitarul. Auzind despre ce e vorba, i-a spus jandarmului să sune din nou la ofițerul de presă.

Cererea scrisă și respinsă

A venit o doamnă amabilă, care mi-a spus să fac o cerere de a participa la ședință, cu care va merge să obțină aprobarea. Ședința începuse de minute bune. Am scris-o pe un colț de masă. A urcat cu ea. Se apropia de 11.00 când a coborât și, destul de fâstâcită, m-a anunțat că nu pot participa. Am întrebat, invocând legea de funcționare a CNSAS, de ce? Mi-a explicat că legea are o hibă. Se bate cap în cap cu legislația privind protecția datelor personale, iar membrii Colegiului dezbat cu acestea pe masă. Am înțeles și asta, dar am precizat că vreau să știu verdictul în cazul lui Marian Munteanu și că aș dori să am o discuție, după ședință, cu președintele Consiliului.

Nici stenogramă nu am pupat

Tot ce am obținut a fost promisiunea că voi primi un comunicat, pe care nu l-am primit. Am găsit pe site-ul instituției, mai târziu, unul eliptic, care se referă la persoane în general. În plus, am făcut o cerere, în care am solicitat să mi se pună la dispoziție stenograma șe dinței. Am înțeles că e aproape imposibil s-o primesc în aceeași zi, fiind mult de transcris, așa că am specificat că mă interesează doar partea dezbaterii privind dosarul lui Marian Munteanu. Nici asta nu s-a putut. Cererea are numărul de înregistrare RCG 1904/16 din 18 oct. 2016. Am plecat, rămânând să revin după terminarea ședinței, cu un telefon înainte.

În Colegiu a ieșit tărăboi

După ora 13.00, am revenit cu un telefon. Ofițerul de presă mi-a confirmat că ședința s-a terminat, dar nu are rost să mă întorc pentru că mai mult de un comunicat nu voi obține. Mi-a mai precizat, lucru știut, că în comunicat nu va apărea niciun nume.

Trebuie să vă mai spun că, înainte să părăsesc curtea CNSAS, am auzit o discuție, (mai vorbesc oamenii la o țigară), despre ce mare tărăboi a provocat în ședința Colegiului prezența unui ziarist, care voia să fie de față.

Marian Munteanu a fost încadrat la art. 3 lit. y din OUG nr. 24/2008

Potrivit comunicatului de presă, în ședința de ieri a Colegiului CNSAS a fost încheiată procedura de deconspirare pentru un număr de 22 surse, identitatea reală a acestora urmând a fi comunicată la solicitarea persoanelor subiect al unor dosare de urmărire informativă; s-a constatat că o persoană a fost „lucrător al Securității”, iar o alta „colaborator al Securității”. Pentru opt pesoane s-a dispus eliberarea unor adeverinţe din care să rezulte că nu au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

Surse din CNSAS au confirmat că Marian Munteanu este unul dintre cei opt, fiind cel despre care în comunicat se scrie: „Colegiul a infirmat Notele de Constatare şi a dispus eliberarea unor adeverinţe din care să rezulte că persoanele verificate nu au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, pentru următoarele categorii de persoane: (...) - art. 3 lit. y (persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora) – 1 persoană”.

Ce spune Legea CNSAS despre deconspirare

Însă, CNSAS se pronunță doar în baza articolului 2 din OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, care spune:

„În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;

b) colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele- verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar

 Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor”.