Margareta Pâslaru, în vogă la 50 de ani de la debut
- Adam Popescu
- 24 septembrie 2008, 03:00
După o jumătate de veac de carieră, artista pregăteşte o nouă serie de lansări.
Margareta Pâslaru, una dintre cele mai iubite cântăreţe din România, a aniversat anul acesta jumătate de veac petrecut în slujba artei. Personalitate complexă - compozitoare, cântăreaţă, actriţă de film şi de teatru, producător TV, regizoare - Margareta Pâslaru îşi foloseşte acum renumele pentru a-i ajuta pe alţii, implicându-se în diverse cauze umanitare.
Chiar dacă, din raţiuni pe care le va dezvălui în cartea sa autobiografică, a plecat din România pe „tărâmul făgăduinţei“ (SUA), cântăreaţa „a fost tot timpul aici, cu noi“, după cum spune poeta Ana Blandiana. La 50 de ani de la debut, „anii reprezintă doar un număr, ca şi vârsta“, precizează Margareta Pâslaru, care, neobosită, are în plan noi proiecte. EVZ: Aţi împlinit 50 de ani de la debut. Vă imaginaţi pe atunci cariera longevivă pe care o celebraţi în acest moment? Margareta Pâslaru: În general vorbind, a profesa dincolo de anul 2000 îmi părea cândva de domeniul fanteziei... Dar, lucrând fără oprire, în multiple domenii artistice, anii reprezintă doar un număr, ca şi vârsta, iar faptul că unii dintre „martorii“ debutului meu din 1958, la Casa de Cultură Griviţa Roşie, sunt activi şi în prezent mă stimulează. Mă refer la Ileana Pop, Valeriu Lazarov, Paul Ghentar. Regretatul compozitor George Grigoriu, cel care mi-a dăruit primul şlagăr, „Chemarea mării“, a fost marele absent la aniversarea desfăşurată luni, în Aula Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, când i-am omagiat pe cei peste 60 de compozitori care au scris pentru mine, de-a lungul timpului. Vă amintiţi ziua în care v-aţi făcut debutul, oamenii din generaţia dumneavoastră, „parfumul“ acelor vremuri? Nu a fost doar o zi, ci o perioadă, în care eram eleva Liceului Nr. 6, „Costeasca“. Încă mai ţin legătura cu Mariza Tarabega, colega mea de bancă. Recent a avut loc o reuniune, cu ocazia aniversării a 40 de ani de la terminarea liceului. Revederea cu foştii colegi a fost emoţionantă. Cum vă pregăteaţi pentru concerte şi aceste apariţii, mai ales în perioada de început a carierei, totodată perioada de pionierat a televiziunii în România? În primii ani, toate emisiunile se transmiteau în direct, inclusiv Revelionul, care era o paradă a orchestrelor, a soliştilor, a actorilor de comedie şi a dansatorilor. Pentru mine, televiziunea a fost o şcoală, iar experienţa primilor ani, lecţiile primite de la mari profesioniş ti formează o temelie solidă. Observam şi asimilam detalii referitoare la scenariu, regie, lumină, imagine, sunet. Iar faptul că mi-am început cariera concomitent cu apariţia Televiziunii Române m-a adus în casele oamenilor din întreaga ţară. De-a lungul carierei aţi lucrat alături de unii dintre cei mai mari compozitori români. Ce au însemnat pentru dv. aceste colaborări? Încrederea compozitorilor în posibilităţile mele, faptul că mi-au oferit creaţiile lor, variate ca stil, mi-a diversificat repertoriul, de la vals, rumba, cha-cha, tango, până la twist, rock şi blues. Le rămân recunoscătoare. Aţi abordat muzica, teatrul, filmul. Care aspect al carierei a primat? Pentru mine, multitudinea activităţilor artistice însemna un vis, acela de a deveni ceea ce specialiş tii numesc „actor total“. În ultimii ani, încurajându-i pe alţii, am adăugat şi lucrul de partea cealaltă a camerei de luat vederi, ca producă tor TV, regizor artistic-editor. Multă lume încă vă asociază cu rolul din seria „Veronica“. Consideraţi acest rol cea mai mare realizare în film? Fiecare film în care am jucat, începând cu coproducţia „Tunelul“, care mi-a adus diploma de debut în cinematografie, ca actriţă, are un loc aparte în sufletul meu. Pe regretatul Ştefan Iordache l-am avut ca partener în pelicula „Un film cu o fată fermecătoare“, cu Jean Constantin şi Cornel Constantiniu, am jucat în „Melodii, melodii“, „Expresul de Buftea“ etc. Cât priveşte fenomenul longevităţii filmelor „Veronica“ şi „Veronica se întoarce“, aprecierea marelui public după mai bine de 25 de ani de la apariţia lor, meritul îi aparţine doamnei Elisabeta Bostan şi compozitorului Temistocle Popa, care a creat o muzică nemuritoare. Partidele încearcă să-şi atragă capital electoral prin propunerea pe listele pentru alegerile parlamentare a unor vedete. Aţi primit o astfel de propunere? Nu. Pe mine mă impresionează latura luminoasă a lucrurilor, progresul evident, libertatea presei.
PROIECTE Ce proiecte aveţi pe plan artistic, în viitorul apropiat? Lansarea CD-ului aniversar „Bucuria de a cânta“, dedicat maestrului Sile Dinicu, la sărbătorirea celor 80 de ani de existenţă a radioului, iar sumele obţinute din drepturile mele de autor vor fi dăruite foştilor membri ai Orchestrei Radio. Totodată, pregătesc apariţia unui album fotografic „Viaţa în imagini“, la Editura Curtea Veche, şi a celui de-al doilea DVD produs de TVR Media, urmând ca drepturile de autor din albumul fotografic să fie donate Spitalului de copii „Grigore Alexandrescu“, iar cele din DVD sinistraţilor.
ANIVERSARE Un profesionist perfect
La aniversarea desfăşurată luni seara, la UCMR, Margareta Pâslaru a fost omagiată de nume mari ale muzicii uşoare româneşti şi, la rândul său, i-a omagiat pe cei prezenţi. „Eu vreau să vă sărbătoresc pe dumneavoastră“, a spus, emoţionată, artista, înainte de citi lista celor 62 de compozitori cu care a colaborat de-a lungul carierei. „Dar mai bine să vă cânt“, a adăugat ea, după care a interpretat, a capella, melodia „Săracă inima me“, acompaniată de toată sala.
Prof. univ. dr. Viorel Cosma (moderatorul discuţiei), Horia Moculescu, Marius Ţeicu, Elisabeta Bostan, Ana Blandiana, Temistocle Popa, Aura Urziceanu, Cornel Constantiniu, Cornel Fugaru sau Ionel Tudor sunt doar câţiva dintre cei care au fost alături de Margareta Pâslaru, la această sărbătoare. Invitaţii au împărtăşit amintiri şi au ţinut discursuri în care au evocat cariera şi performanţele cântăreţei. „După ce a plecat dincolo de Ocean şi a continuat acolo, s-a întors acasă ca şi cum n-ar fi lipsit niciodată, ca şi cum a fost tot timpul, aici, cu noi. În cariera ei nu a existat o ruptură“, a spus poeta Ana Blandiana, autoarea versurilor hitului „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi“.
„Margareta este o mare, mare artistă. Am simţit lucrul acesta încă din momentul în care i-am încredinţat primul rol, în filmul «Veronica»“, a spus Elisabeta Bostan, regizoarea seriei „Veronica“.„ Este un om perfect din punct de vedere al pregătirii profesionale“, au completat portretul artistei scriitorul Aurel Storin şi compozitorul Marius Ţeicu. Reprezentanţi tinerei generaţii, printre care Oana Sârbu sau Claudiu Mirică au omagiat-o şi ei, muzical, pe cântăreaţa aniversată.