Despre pasiunea pe care o avea Nicolae Ceaușescu pentru vânătoare, jurnaliștii din România au scris mult după 1989, dar una dintre cele mai interesante povești vânătorești este cu siguranță cea despre operațiunea „guguștiucul″, așa cum se numea cerbul pe care l-a urmărit 3 ani cu tenacitate.
Totul s-a întâmplat într-o pădure de lângă comuna Soveja (județul Suceava). În prezent, vila în care s-a odihnit Ceaușescu înainte de vânătoare care l-a propulsat într-un top select este inclusă în circuitul turistic.
Mai trebuie spus că la Soveja au poposit de-a lungul timpului mulți nomenclaturiști, dar și oameni ai muncii. Mai ales mineri. Aerul din această zonă era o binecuvântare pentru plămânii lor.
De cealaltă parte, Nicolae Ceaușescu și liderii politici din Epoca de Aur preferau Soveja mai ales pentru vânat și relaxare. În 2021, o noapte la cabana în care a dormit Geniul Carpaților costă 650 lei. În prim-plan apare cabana Dragomira, locul în care fostul dictator a mers la vânătoare de cerb, urs și mistreț.
Construită în 1976, vila a fost vizitată de dictator, conform gandul.ro. Prima dată în 1977 şi a doua oară în 1980, când a împuşcat un cerb carpatin pentru care a obţinut recordul mondial. Cabana poate adăposti maximum 8 persoane.
Vânătorul Nicolae Ceaușescu
Ceaușescu a dormit fără Elena
Camerele conțin mobilier din lemn fabricat dinainte de 1980. Directorul Direcției Silvice Vrancea, Victor Dumitru, a spus că ulterior au fost adăugate și elemente moderne.
„Când a venit la cabana Dragomira, Ceaușescu era însoțit de Elena. Un lucru mai puțin cunoscut este că aceștia dormeau în camere separate. Aici au împărțit apartamentul prevăzut cu două camere și cu o baie proprie.
Cabana aparține Direcției Silvice Vrancea și are un apartament cu două camere și baie proprie (folosit de Ceaușescu), două camere cu baie comună la etaj, din care una cu mobilier din 1976, iar la parter o cameră cu baie proprie și mobilier nou, o cameră de zi și sufragerie cu mobilier vechi”, a spus Dumitru pentru sursa citată.
În weekend, cabana este ocupată în proporție de 50%, iar în perioada vânătorii la cerb este folosită pentru cazarea vânătorilor. Cei mai mulți sunt străini. Revenind la cerbul urmărit trei ani de Ceaușescu, trebuie spus că datorită acelui mamifer rumegător de pădure, dictatorul a deținut un recor important.
Trofeul de cerb carpatin, împușcat în 1966, la Tulgheș. FOTO Marius Vlad
Un deceniu de mândrie pentru Ceaușescu
10 ani s-a mândrit fostul lider al PCR cu trofeu la coarne de cerb obţinut în 1980, în munţii Vrancei. N-a fost o misiune ușoară pentru el; cerbul poreclit „guguştiucul” a fost urmărit trei ani.
„Cerbul dormea tun, parcă era stană de piatră! Pare incredibil, dar Ceauşescu a aşteptat o jumătate de oră să se trezească cerbul! Pentru că începuse să se îngâne ziua cu noaptea, paznicul Ion Mărăstean a primit permisiunea să scoale cerbul.
Pune chemătoarea la gură şi imită ciuta. Cerbul s-a sculat şi Ceauşescu a tras. A luat şi a doua armă, dar nu mai era cazul. L-a nimerit cu un singur foc”, se arată în revista Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.
De asemenea, va amintim că Nicolae Ceaușescu a deținut o colecție impresionantă de cuțite care aveau mânerul din corne de cerb. Totodată, puteți afla felul spectaculos în care la una dintre vânători, Ceaușescu a împușcat un urs gigantic.
sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc; cota arhivistică 005