Marea Neagră și-a schimbat culoarea. Specialiștii atrag atenția: Fenomenul nu e natural. FOTO

Marea Neagră și-a schimbat culoarea. Specialiștii atrag atenția: Fenomenul nu e natural. FOTOMarea Neagră. Sursa foto: Arhiva EVZ

Spectacol de culori la Marea Neagră. Datorită lucrărilor de lărgire a plajelor, care au implicat aducerea nisipului nou la mal, Marea Neagră prezintă două culori perfect delimitate. Turiștii au remarcat fenomenul în mai multe stațiuni.

Lucrările de lărgire a plajelor au influențat culoarea Mării Negre, care, în unele zone, este verde. Treptat, pe măsură ce curenții apei se întâlnesc, apa își schimbă culoarea brusc în albastru. În larg, Marea Neagră capătă din nou o nuanță verde, foarte bine delimitată.

Marea Neagră și-a schimbat culoare. Cum se explică fenomenul

Potrivit specialiștilor, transformările remarcate de turiști la Marea Neagră au loc datorită confruntării a două fronturi diferite, care, însă, nu se contopesc. „Nisipul fin antrenat de curent la mal este blocat de curenții puternici și nu înaintează”, explică specialiștii. Explicația oferită de specialiști pentru fenomenul în cauză are legătură directă cu lucrările de lărgire a plajelor.

„Etapa tehnologică presupune aruncarea în mare a unor cantități foarte mari de arocamente, ele vin și cu o fracțiune fină, iar această fracțiune fină de sediment este antrenată de curenți și cumva propagată chiar și în apă de îmbăiere. Fronturi cu caracteristice diferite cum sunt la gurile Dunării, de exemplu, caz în care până de apă dulce este foarte bine delimitată de masă de apă sărată”, a explicat Răzvan Mateescu, specialist de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa.

Turiștii au fost surprinși de diferențele de culoare și se bucură, în continuare, de spectacolul de culori. Experții spun că „sedimentele sunt acum într-o fază de redistribuire și ar putea dura câțiva ani până când nisipul nou adăugat plajelor să se așeze definitiv”, potrivit stirileprotv.ro.

Pericolul din Marea Neagră. O bacterie îmbolnăvește peștii

Luna trecută, specialiștii au descoperit o bacterie patogenă care poate provoca diverse boli la pești, chiar și la oameni. Este vorba despre o Pseudomonas, a explicat pentru ziarul „Monitor” conf. univ. Violin Raikov de la Institutul de Oceanologie al Academiei Bulgare de Științe. Acestea sunt rezultate preliminare, dar, potrivit oamenilor de știință, aceasta duce la diverse boli, cum ar fi tumorile și sângerările interne.

„Acestea sunt stări de boală. Este prea devreme pentru a trage concluzii mai serioase, probabil că bacteria este în simbioză cu unele specii, dar acest lucru înseamnă că este nevoie de un tratament termic mai serios la pești înanine de consum, pentru a preveni pătrunderea acestor microorganisme în corpul uman”, a avertizat conf. Raikov. Potrivit oamenilor de știință, aspectul interesant al noului studiu este că s-au găsit diferite bacterii la midii și pești, dar sunt de același gen. Acest lucru indică faptul că există o preferință a diferitelor specii față de microorganisme specifice.

Bacteria Pseudomonas este de mai multe tipuri – cel puțin 7-8. Scopul noului studiu a fost în mai multe direcții și este în cadrul programului de colectare a datelor și în legătură cu un proiect câștigat în cadrul Fondului de Cercetare Științifică. Anul acesta își propune să identifice mai multe tipuri de factori de stres pentru organisme. Au fost studiate 7 specii industriale.

În primul rând, așa-numitul stres oxidativ. Este vorba despre reducerea oxigenului în mediu, pentru a afla cum afectează acest lucru procesele fiziologice din specii. „Avem doar date preliminare, încă nu le-am analizat, dar e nevoie de timp. Stresul oxidativ afectează cu siguranță dezvoltarea organismelor. Există diferite niveluri de enzime în diferite părți ale straturilor de suprafață din mare. Dar toate aceste tipuri de stres acționează asupra proceselor împreună, nu separat”, a explicat conf. univ. Raikov. În același timp, oamenii de știință nu au constatat o scădere a populației de pești. Se pare că cei care fac studiile au o captură durabilă. Totuși, acest lucru s-a datorat parțial faptului că în Bulgaria nu există cote de captură, cu excepția șprotului și calcanului.

Ne puteți urmări și pe Google News