"Marea debarasare": record şi dezamăgire

"Marea debarasare": record şi dezamăgire

În mediul rural, oamenii se despart cu greu de televizorul cu lămpi sau de frigiderul străbunicii.

Peste 140 de tone de aparatură electrică şi electrocasnică au fost colectate, ieri, la nivel naţional, în primele ore ale campaniei „Marea debarasare“. În mediul rural, să- tenii nu renunţă cu una, cu două la deşeuri. Televizoarele cu lămpi s-au transformat în coteţe moderne, iar frigiderele sau maşinile de spălat au devenit depozite. Aparatură uzată păzită cu poliţia Cea de-a treia ediţie a campaniei „Marea debarasare“ a fost marcată de o premieră, un record şi o mare dezamăgire în domeniul colectării deşeurilor electrocasnice din România. Recordul: faţă de ediţiile anterioare, la care au participat numai 110 localităţi, campania din această toamnă s-a desfăşurat în 335 de oraşe şi sate. Premiera: poliţia română a supravegheat, pentru prima dată, bunul mers al operaţiunii, iar primăriile participante au anunţat Ministerul Mediului şi Dezvoltă rii Durabile că vor organiza lunar astfel de operaţiuni, data unică fiind prima sâmbătă de la începutul fiecărei luni. Dezamăgire: chiar dacă la nivel naţional s-au colectat, până la ora 12.00, peste 140 de tone de deşeuri electrice şi electronice, în mediul rural, „Marea debarasare“ nu le-a stârnit sătenilor emoţii ecologiste. Proiect-pilot pentru satele din Argeş şi Covasna

În zonele rurale, campania s-a desfăşurat sub forma unui proiect-pilot, la nivelul judeţelor Argeş şi Covasna. Attila Korodi, ministrul mediului, spune că această iniţiativă urmăreşte atât reacţia populaţiei rurale, cât şi estimarea cantităţilor de deşeuri din gospodăriile sătenilor. „Se ştie foarte bine că, la ţară, populaţia deţine astfel de echipamente poluante, dar în acelaşi timp se ştie la fel de bine că cetăţenii găsesc tot felul de întrebuinţări ale acestor deşeuri şi că tendinţa de a renunţa la ele este ceva mai scăzută decât la oraş„, a declarat, pentru Agerpres, Attila Korodi. Conform datelor preliminare ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în satele din judeţul Argeş s-au adunat 3.750 de kilograme de deşeuri, iar în cele din Covasna, peste 8.000 de kilograme de aparatură uzată. Ataşaţi de aparatura defectă

Proiectul-pilot de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), organizat, ieri, şi în judeţul Covasna, nu i-a prea sensibilizat pe localnicii din cele 26 de comune vizitate de caravana DEEE. Mai mult, nici autorităţile locale nu s-au mobilizat suficient: în comunele Ilieni şi Malnaş, cu excepţia primarilor, sătenii nu auziseră de acţiunea de colectare a deşeurilor. La Ilieni, primarul Fodor Imre a izbutit să adune câteva monitoare, unităţi de calculator şi trei imprimante. „Le-am ţinut peste noapte în primărie şi acum le scoatem să vină să le ridice“, a declarat primarul. (Adrian Moise) ARAD

Nimic nu se aruncă, totul se refoloseşte

În satele din judeţul Arad, proiectulpilot al campaniei a fost un eşec total, deoarece localnicii, constrânşi de sărăcie, se mulţumesc cu frigiderele şi cu televizoarele pe care le au „de-o viaţă“. În comuna arădeană Vladimirescu, niciun localnic nu a aruncat vreun deşeu electrocasnic, deşi campania a fost anunţată, cu surle şi trâmbiţe, de câteva zile. „Nu s-a strâns nimic, deoarece oamenii noştri sunt gospodari şi fiecare şurubel îl demontează şi-l folosesc în alte scopuri“, spune primarul Ioan Crişan. Autorităţile speră însă ca tinerii să recepteze mai uşor mesajul campaniei de reciclare a deşeurilor electronice. (Alex Negru)

140 de tone de deşeuri electrocasnice au fost colectate în primele ore ale campaniei

Ne puteți urmări și pe Google News