Marcel Ciolacu a declarată că va insista în continuare să aibă o discuție serioasă cu  Kelemen Hunor cu privire la declarația lui Csoma Botond de la şedinţa solemnă consacrată Zilei Naționale a României.

Liderul PSD a declarat că insistă să aibă o discuție cu Kelemen Hunor despre declarația lui Csoma Botond care a fost total nepotrivită. Pe lângă asigurările date de Marcel Ciolacu, şi anume că „nu vor fi taxe noi, asta e o certitudine”, acesta a mai precizat că liderii PSD, PNL și UDMR nu au abordat încă subiectul legat de acea declarație scandaloasă a liderului deputaților UDMR, Csoma Botond.

Marcel Ciolacu, supărat pe Kelemen Hunor, vrea o discuţie pe marginea acestui subiect

Mai mult, președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat marți, la Parlament, că nu a avut discuții în coaliție despre declarația controversată a liderului deputaților UDMR, Csoma Botond, dar că va insista să aibă o discuție cu Kelemen Hunor pe marginea acestui subiect.

„Nu am avut discuții. Eu voi insista în continuare să am această discuție cu dl. Kelemen Hunor. Nu mi se pare corect ca liderul de grup al UDMR în data de 1 decembrie să-și termine discursul spunând: „Vă urez la mulți ani!”. Eu știu că are pașaport pe care scrie cetățenie română. Etnia este cu totul altceva”, a declarat Marcel Ciolacu.

Liderul grupului parlamentar UDMR, Csoma Botond, despre raporturile româno-maghiare

Liderul grupului parlamentar UDMR, Csoma Botond, a spus că „liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc.

„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist-reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman, afectând grav relaţiile interetnice.

Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunităţi ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare şi interpretare proprie a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare şi să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunităţi de către o parte a societăţii.

Liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia”, a afirmat Csoma Botond, la şedinţa solemnă a plenului reunit al Parlamentului, consacrată Zilei Naţionale a României, potrivit Mediafax.