Evenimentul Zilei > International > Manifestații în Iran: „Punctul de cotitură nu a fost atins, dar nu este departe”
Manifestații în Iran: „Punctul de cotitură nu a fost atins, dar nu este departe”

Manifestații în Iran: „Punctul de cotitură nu a fost atins, dar nu este departe”

În vreme ce mișcarea de contestare câștigă în intensitate după un nou apel la o grevă de trei zile în Iran, procurorul general a surprins sâmbătă, anunțând suprimarea poliției moravurilor, organ răspunzător de moartea Mahsei Amini în septembrie. Dar această declarație, percepută la început ca o dare înapoi a regimului, trebuie interpretată cu precauție.

Întrebat la finalul unui discurs în orașul religios Qom, procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a surprins, afirmațiile sale fiind preluate de sâmbătă, 3 decembrie, de agenția de presă Isna: el a părut să afirme că poliția moravurilor, creată în 2006 și răspunzătoare de moartea Mahsei Amini, a fost suprimată.

„Poliția moravurilor nu are nimic de-a face cu puterea judiciară și a fost abolită de cei care au creat-o”, a afirmat el, după care a continuat: „Desigur, puterea judiciară va continua să controleze moravurile societății”.

Două zile mai târziu, lucrurile păreau și mai puțin clare. În opinia specialistului în Iran Jonathan Piron, guvernul se arată dimpotrivă mai inflexibil ca niciodată. „Poliția moravurilor nu a fost desființată în Iran”, explică cercetatorul. „Afirmațiile procurorului general erau ambigue, ele au fost interpretate greșit. Obligatia de a purta văl în Iran nu este repusă în discuție de autorități și puterea nu face nicio concesie pe acest subiect, își continuă logica represivă”.

„Hijabul face parte din ADN-ul” regimului

Washingtonul și Berlinul au afirmat luni că nu se așteaptă la „nicio îmbunătățire” a situației femeilor în Iran, în situația în care cel puțin 500 de persoane au fost executate de la începutul manifestațiilor și alte 18.000 încarcerate.

A reveni asupra obligației de a purta vălul, pilon al regimului din 1983, pare într-adevăr imposibil. „Regimul nu poate reveni asupra obligației de a purta văl”, remarcă David Rigoulet-Roze, cercetător la Iris. „Dacă ar accepta să revină, ar fi ca și când s-ar renega pe sine. Hijabul face parte din ADN-ul lui. Din acest punct de vedere, regimul este fără îndoială imposibil de reformat, deoarece nu-și poate schimba chiar identitatea”.

Politologul se teme din această cauză de o creștere a violenței, în momentul în care din ce în ce mai multe femei își scot vălul. Directorul unui lanț de magazine a fost convocat de autorități luni, deoarece a acceptat să servească cliente cu capul descoperit, potrivit informațiilor Radio Farda (în persană). 

Un parc de atracții a fost închis la Teheran, deoarece angajatele sale nu purtau văl. „Ele nu-și vor mai pune vălul și vor prefera să-și riște viața”, explică David Rigoulet-Roze. Este probabil că a fost atins un punct de cotitură, fără a ține cont de faptul că, aparent paradoxal, femei care doresc să continue să poarte vălul le susțin pe cele care îl scot, în numele acestei libertăți de alegere revendicate”.

Nemulțumirea pare astfel generalizată în Iran, unde imaginile arătând tinere care își smulg vălul sunt însoțite acum de sloganuri antiregim, care cer plecarea Ghidului suprem, ca și a guvernului. Luni seara, erau în desfășurare manifestații la Teheran și în alte orașe din țară, potrivit BBC.

„Revoluție în devenire”

În acest context, anunțul desființării poliției moravurilor ține mai curând de o tentativă de diversiune din partea puterii, în ajunul unui apel la o nouă grevă națională de trei zile. „Asta ar ține eventual de o formă de ‘balon de încercare’, un anunț voit ambivalent și sibilinic”, continuă David Rigoulet-Roze. „Deoarece, la nivel de coordonare, intervine exact înaintea celor trei zile de grevă anunțate pe rețelele de socializare pentru începutul săptămânii. Ca să se vadă, poate, dacă acest tip de anunț poate dezamorsa dinamica declanșată”.

Oricum ar fi, acest anunț nu a modificat cu nimic motivația protestatarilor luni. Prima zi de grevă a fost respectată de comercianții și universitățile din mai multe orașe ale țării, ca Chahinchahr, aproape de Ispahan, unde mișcarea a fost foarte susținută.

Fapt notabil, muncitorii au intrat de asemenea în grevă, precum cei de la uzina petrochimică Mahchahr. Un punct cheie pentru regim, care supraveghează sectorul cu mare atenție: în 1978, marea grevă din uzinele petrochimice a dus la căderea șahului.

500 de muncitori angajații cu contract la uzina petrochimică Mahchahr ar fi încetat lucrul de duminică, potrivit Radio Farda, pentru a cere o mărire de salariu. Dovada, pentru socioloaga franco-iraniană Azadeh Kian, că guvernul iranian se confruntă cu o „revoluție în devenire”.

„Comercianții, care erau foarte apropiați de regim, au participat în număr mare la grevă luni”, enumeră ea, „la fel ca și muncitori de la uzinele petrochimice, siderurgice, camionagii, liceeni, studenți și profesori… Se vede că mișcarea se răspândește și nu slăbește, dimpotrivă”, notează france24.com

Inedită prin amploare ca și prin durată, acestei mișcări îi lipsește încă „punctul de cotitură” ca să devină realmente revoluționară. „Tinerilor nu le mai este frică, spre deosebire de generațiile precedente – teama și-a schimbat tabăra, se spune astăzi în Iran – și sunt susținuți de părinții lor, chiar de bunici”, remarcă David Rigoulet-Roze. „Situația este complet inedită, chiar dacă lipsește încă o adevărată ‘convergență a luptelor’ la nivelul întregii societăți. Punctul de cotitură nu a fost încă atins, dar nu e neapărat departe”.

(Traducerea Rador)