Ambasadorul Rusiei în Israel, Alexander Shein, se va întâlni în zilele următoare cu oficiali din Ministerul israelian de Externe pentru a discuta semnificația anunțului surpriză făcut de Moscova la începutul lunii acesteia, de a recunoaște Ierusalimul de Vest drept capitală a statului evreu.

Observatorii se așteaptă ca Shein să le spună interlocutorilor săi că, în schimbul recunoașterii Ierusalimului de Vest, Moscova dorește ca Ierusalimul de Est să fie recunoscut drept capitală a unui viitor stat palestinian.

Pe 6 aprilie, într-o senzațională declarație, aflată și pe site-ul oficial al Ministerului rus de Externe, Serghei Lavrov afirma: „Reafirmăm atașamentul nostru față de principiile aprobate de ONU pentru un acord palestiniano-israelian, inclusiv față de statutul Ierusalimului de Est drept capitală a viitorului stat palestinian. În același timp, trebuie să declarăm în acest context că privim Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului.”

Această declarație marchează o schimbare radicală de poziție a Moscovei, care până acum considera că Ierusalimul trebuie să se afle permanent sub regim internațional.

Deși Rusia este prima țară din lume care recunoaște Ierusalimul de Vest drept capitală, aceasta nu înseamnă automat că își va muta ambasada de la Tel Aviv, notează Jerusalem Post.

Chiar și după acest gest, care a produs senzație în cercurile diplomatice din întreaga lume, Moscova rămâne fidelă Rezoluției 478 din 1980 a Consiliului de Securitate ONU, care învinuia Israelul pentru adoptarea așa-zisei Legi a Ierusalimului, care declara orașul unit drept capitală a sa și cerea tuturor țărilor să-și mute la Ierusalim ambasadele.

Până acum, țările arabe nu au avut reacții oficiale la schimbarea de poziție a Moscovei. Când, în campania sa electorală, Donald Trump a promis că va muta ambasada Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim – care ar echivala cu recunoașterea cel puțin a Vestului Ierusalimului drept capitală a Israelului – țările arabe au avertizat asupra riscului unei inflamări a situației, nu doar la Ierusalim, ci și în întreaga lume.

Explicația faptului că lumea arabă nu a reacționat cu la fel de multă iritare la anunțul lui Lavrov ca în cazul anunțului lui Trump ar putea fi că Moscova a legat recunoașterea Ierusalimului de Vest de necesitatea ca Estul să fie recunoscut drept capitală a Palestinei.

Nici Israelul nu a reacționat oficial la anunțul Moscovei. De altfel, acesta a fost „bruiat” în mare măsură de faptul că s-a produs la două zile după atacul chimic din Siria și cu câteva ore înainte de represaliile cu rachete Tomahawk ale americanilor.

Observatorii apreciază că Israelul nu putea saluta oficial o măsură care recunoaște doar jumătate de oraș drept capitală, dar este foarte probabil că în cadrul discuțiilor cu ambasadorul Shein oficialii statului evreu își vor manifesta satisfacția pentru deschiderea Moscovei. Aceasta va fi văzută ca un pas înainte față de ideea unui Ierusalim corpus separatum – o entitate separată, dar sub regim internațional – așa cum s-a stabilit prin planul de împărțire al ONU din 1947.

Corpus separatum rămâne un principiu considerat de neclintit de multe țări – printre care și cele din UE.

Gestul spectaculos al Moscovei reprezintă mai mult decât o recunoaștere a realității din teren, respectiv a faptului că majoritatea sediilor guvernamentale israeliene se află în Ierusalim; Jerusalem Post susține că un rol important l-a avut faptul că procesul de pace din Orientul Mijlociu este blocat de trei ani.

Astfel, Vladimir Putin dorește ca acest gest unilateral al său să transmită un semnal clar Israelului, palestinienilor și Statelor Unite că  este nemulțumit de blocaj. Mai mult, liderul de la Kremlin caută să preia inițiativa diplomatică în zonă, inclusiv în Siria, profitând de perioada de acomodare a noii administrații americane.

Deși Moscova nu-și va muta ambasada la Ierusalim, este de așteptat ca Ierusalimul de Vest să apară pe hărțile rusești și în manualele școlare, scrie Jerusalem Post.

Până acum, nici o altă țară nu a urmat modelul Rusiei. Administrația Trump intenționează să folosească promisiunea din campania electorală, de a muta ambasada la Ierusalim, doar ca amenințare și monedă de schimb pentru a obține concesii din partea palestiniană, în vederea încheierii unui acord de pace.