Makarena, Ciolacu, Drulă și interesul românilor pentru presă

Makarena, Ciolacu, Drulă și interesul românilor pentru presă

Ne place, nu ne place trebuie să abordăm și un subiect care pune un fel de barieră invizibilă între noi, jurnaliștii și publicul nostru. Cel mai bine se vede această situație nefirească în presa de televiziune, unde audiențele sunt mult mai grăitoare decât traficul publicațiilor din online. Una vorbim și alta fumăm, spunea Tudor Arghezi. Cam așa se prezintă în momentul de față relația presă-români, într-un absurd al situației greu de depășit.

Absurdul face parte din viața și evoluția noastră ca societate. Marele poet Nichita Stănescu, om al unor simboluri remarcabile, scria că „absurdul este o formă a ratării sublimului”. Noi, românii, de peste 30 de ani ratăm sublimul. De ce?

Pentru că am intrat pe o fentă în care am descoperit încet-încet că toate visurile și năzuințele noastre sunt strivite de viața reală, construită de politicienii pe care noi i-am adus la putere și le-am dat atribuții legale.

Iar când am descoperit absurdul, am devenit fie răi, fie șmecheri, fie fățarnici, fie – mai rău! – nepăsători. Însă, cei mai mulți români au ales să se refugieze în spațiul rețelelor de socializare, în presa de divertisment și de cancan, pe canalele tv care difuzează filme și muzică, iar cei cu potențial financiar, căci biletele sunt scumpe, au ales teatrul și cinematograful.

Ne puteți urmări și pe Google News

Nu-i nimic de condamnat, ci doar de constatat și subliniat. Poate ne ajută în viitor, ca o busolă atunci când ne rătăcim. Vă amintiți, mulți dintre voi, că am traversat greu ultimii 10-12 ani de dictatură ceaușistă. Ne-au salvat de chin bancurile, satira și „șopârlele” din sălile de spectacole, din cărțile unor scriitori. Cam asta se întâmplă și acum, chiar dacă – trebuie să recunoaștem, calitatea „refugiilor” e alta, iar fățărnicia nu se manifesta ca astăzi.

Show-ul bate politicul și cultura

Toată lumea zice că e interesată de subiecte serioase de presă, anchete-dezvăluiri, informații utile, de analize politice, articole de opinie, cronici literare și de film, emisiuni culturale și de dezbateri socio-politice. Aici apare acea barieră între jurnaliști și public, pe care o punctam la început…

E fățărnicie multă! Revistele literare trebuie finanțate de stat ca să nu moară, fiind cu tiraje mici, „Dilema veche” abia își trage sufletul atât pe print cât și online și ar dispărea din cauza puținătății cititorilor. Restul presei se salvează cu traficul sau audiența tv făcute din știrile despre vedetele din showbiz, cu articole despre viața secretă a unor personaje din politică și din lumea oamenilor de faceri, cu invitați în platouri care șochează prin afirmațiile sau gesturile lor.

Show-ul bate politicul. Iar politicienii și consultanții lor, de la Gheboasă – starul de la Untold 2023 – încoace, se pare că au învățat lecția și în strategiile de PR și marketing politic au apărut vedetele în vogă. Nu s-a apelat încă la Bianca Drăgușanu sau la Anamaria Prodan, care rup traficul cu articolele despre viața lor sau sparg audiențele la tv, dar iată că melodia trapp „Makarena” a tinerei Erika Isac și-a găsit locul în comentariile politicienilor.

Cântecul, cu versuri scandaloase, dar cu un mesaj apreciat de tineri și chiar de mulți adulți, a devenit viral, iar de peste două săptămâni se vorbește și se scrie despre Erika și personajul „Mirel din Turnu Măgurele”.

„Dacă nu înjuri sau nu te dezbraci, nu atragi atenția publicului”

Mi-a atras atenția, ieri, o postare de pe Facebook a medicului legist Cristian Paparu. Pertinent textul, la fel și cele mai multe comentarii. Semn că în comunitatea lui online, doctorul Paparu a strâns persoane lipsite de viziunea absurdului sau fățărnicie. Fără hate și hateri, așa cum am văzut pe alte pagini. Am selectat și trei comentari din cele peste 60.

A scris dr. Cristian Paparu: „Câtă lume observ că s-a oripilat văzând videoclipul melodiei Macarena a Erikăi Isac. Acesta este modul în care un mesaj mai poate ajunge la public în zilele noastre. Dacă nu înjuri sau nu te dezbraci, nu atragi atenția publicului. În spatele acestor versuri, destul de simple, se ascunde o realitate crudă. Cei care neagă această realitate, poate că ar fi bine să lucreze o lună alături de mine, sunt convins că mare parte își vor schimba părerea”.

Iată și comentariile, clare și argumentate:

*Da, asa e...eu il consider un strigat de suferinta al adolescentilor. Nu mi-au placut versurile, dar mesajul ma ingrijoreaza foarte mult.

*Nu neagă nimeni realitatea, personal cred că nu a fost nici o intenție de mesaj. Dra are numai versuri vulgare, e modul prin care s-a făcut cunoscută.

*Ne am obișnuit să dăm cu pietre imediat, să deschidem gura inainte de a judeca si a ne pune puțin in locul celui judecat. Suntem parerologi si experți in toate. Întotdeauna când judecăm ceva, pe cineva să ne punem in locul persoanei pe care o judecăm.

Politicienii și Makarena, cu „Mirel din Turnu Măgurele” la înaintare

Chiar și Marcel Ciolacu s-a prins că Makarena românească e un culoar către interesul românilor și aseară, în emisiunea lui Victor Ciutacu a patinat verbal satirizând niște adversari politici ca fiind aidoma lui „Mirel din Turnu Măgurele” din cântecul Erikăi Isac. Dacă era mai pe fază și-l aducea în discuție pe Gheboasă, îi sărea audiența lui Ciutacu în tavan, iar el devenea mai simpatic tinerilor alegători. Chiar dacă cei între 18-25 de ani nu se uită la televizor în număr mare, află ulterior din mediul online.

Premierul Ciolacu s-a referit în mod explicit la Cătălin Drulă, George Simion, Dan Barna și Dacian Cioloș, principalii adversari din acest an electoral.

„Nu fac nicio diferență între Simion, Drulă, Barna, Cioloș. Spuneți ce au lăsat în țara asta? Unul a lăsat vreun miliard la vaccinuri, spitale în flăcări, zero la fonduri europene, zero autostrăzi. Știți cu ce îi compar eu pe toți? Cu Mirel din Turnu Măgurele. Se pricep la toate, dar n-au nicio soluție”, a afirmat Marcel Ciolacu în emisiunea de la România Tv.

Cătălin Drulă, președintele USR, s-a prins că Makarena din gura lui Ciolacu e subiect de marketing politic și a răspuns imediat atacului.

„Înțeleg că premierul Ciolacu m-a atacat la postul de casă RTV că mă pricep la toate. Nu știu dacă e așa, dar știu sigur că Marcel de la Buzău nu se pricepe la mai nimic. Și în bun spirit pesedist i s-a umflat capul de la funcție. Marcel de la Buzău încearcă și o glumă de maidan și mă face Mirel din Turnu Măgurele. Tocmai el, președintele PSD…”, a comentat Cătălin Drulă.

Ca și Erika Isac, cei doi politicieni au înțeles că mesajul lor va stârni interesul public dacă agață în cârlig ceva ce deja i-a stârnit pe mulți românii. Exemplul Gheboasă n-a fost uitat, deși cântărețul de trapp n-a mai apărut după Untold. Scriam atunci, mențin ideea și azi. Golăneala asta cu limbaj suburban cântat e doar o etapă de generație, așa cum a fost și BUG Mafia și Cheloo. Periculos este dacă muzica tinerilor ar ajunge să fie trasă de sfori din spatele cortinei, iar în mesajele rapperilor, trapperilor, maneliștilor să fie incluse mesaje comandate.