Creșterea salariului minim brut pe ţară cu aproape 20%, de la 1 mai, va duce la desfiinţarea multor locuri de muncă, în condiţiile în care aproape o treime dintre salariaţi sunt plătiţi acum la acest nivel

După ce a îngheţat în anii de criză 2009 - 2010 la un nivel de 600 lei, salariul minim brut pe economie va ajunge, la 1 mai, la 1.250 lei. Asta după ce vara trecută, când a avut loc ultima indexare, a atins valoarea de 1.050 lei. Efectele acestei majorări se vor resimţi acut în sectoarele care se bazează pe costurile reduse cu forţa de muncă, în special producţia de mobilă, textile, industria alimentară şi serviciile de turism şi restaurante.

Deja sunt producători care îşi pun problema supravieţuirii pe termen mediu, iar cea mai la îndemână soluţie vor fi disponibilizările. „S-a dublat salariul minim, deşi productivitatea nu a crescut decât cu 40-50%”, a declarat pentru EVZ Mihai Păsculescu, prim vicepreşedinte al FEPAIUS, Federaţia Patronală din confecţii, pielărie şi încălţăminte. Potrivit acestuia, peste 80% din ce se produce în această industrie se exportă. Contractele de export au fost deja semnate, iar costurile nu includeau aceste majorări, aşa încât multe fabrici vor intra în pierderi, iar altele au anunţat că vor reduce numărul de salariaţi chiar şi cu 20-30%.

Românii nu sunt motivaţi să muncească

În lipsa unei infrastructuri de transport dezvoltate, forţa de muncă ieftină este principalul avantaj al pieţei româneşti. În România sunt înregistraţi doar 4,8 milioane de salariaţi, iar peste 30% dintre aceştia lucrează pe salariul minim. Doar în industria textilă lucrează circa 250.000 de români. Pe de altă parte, chiar şi unii angajatori spun că nimeni nu poate trăi decent în România cu un venit sub 1.000 lei. La un salariu brut de 1.050 lei, venitul net actual este de 785 lei, bani pentru care mulţi români consideră că nu merită să muncească. Vorba aceea: „Decât să muncesc degeaba, mai bine stau degeaba”. Aşa se face că angajatorii se confruntă acum cu un deficit major de salariaţi şi au ajuns să transporte muncitori de la zeci de kilometri distanţă. Pe de altă parte, Păsculescu se plânge că salariul minim este „garantat în plată”, potrivit legii, ceea ce face ca inclusiv cei care nu îşi realizează norma de muncă să primească aceşti bani. În plus, asta îi demotivează pe cei care muncesc mai mult.

Statul va colecta în plus

La un nivel brut de 1.250 lei, un salariat va primi în mână 925 lei, cu 140 lei mai mult decât acum. Poate că noul salariu va fi mai motivant pentru șomeri, dar clar nu îi va întoarce în țară pe românii plecați.

Cum taxarea muncii este în continuare foarte ridicată în România, statul va colecta 613 lei, iar costurile totale ale unui angajator pentru acest salariat vor ajunge la 1.538 lei.

Migraţie pe munca la gri

Un fenomen interesant care s-a petrecut în ultimii ani este creşterea procentului de salariaţi înregistraţi pe salariul minim. Astfel, dacă în 2012 sub 10% dintre angajaţi erau pe salariul minim, se estimează că în prezent procentul acestora depăşeşte 30%, arată date oficiale. Asta înseamnă circa 1,6 milioane de români. Date fiind taxele ridicate pe muncă, explicaţia ar fi că mulţi angajatori preferă să dea pe contract de muncă salariul minim şi diferenţa la negru. Guvernul intenţionează să creeze un mecanism de indexare prin care viitoarele ajustări ale salariului minim să se facă automat şi nu în funcție de decizii politice arbitrare. Asta va asigura predictibilitatea costurilor.