sursa: arhivă EVZ Majorarea pensiilor a generat numeroase discuții în coaliția de guvernare. Există dispute legate atât de procentul cu care ar urma să fie mărite aceste venituri, dar și de modul în care se va acorda indexarea.
Coaliția de guvernare ia în calcul majorarea pensiilor cu 10%, dar în două tranșe. Una în ianuarie, iar alta în aprilie. Decizia nu este însă bătută în cuie. Prețurile au crescut însă cu mult mai mult, iar asociațiile de pensionari au cerut o indexare de 26%.
Majorare în două tranșe
În acest moment se ia în calcul o majorarea de 10% care să fie acordată în două tranșe. O mărire de 6% de la 1 ianuarie 2023, iar cealaltă de 4%, cel mai probabil din luna aprilie. Nimic nu este însă nimic bătut în cuie. PNL ar dori o majorare de 11%, iar UDMR ar susține o mărire de 15%. Această ultimă variantă are șanse mici să devină realitate, deoarece nu sunt suficienți bani la buget.
Oricare ar fi variantă va fi aleasă, tot nu va crește însă puterea de cumpărare, deoarece prețurile la alimente sau la energie sunt mai mari și cu 30%-50%. Asociațiile de pensionari au protestat săptămâna aceasta în fața Guvernului, dar și a prefecturilor din toată țara și au cerut o majorare a pensiilor de 26%.
Ne puteți urmări și pe Google News
Și profesorul de economie Mircea Coșea susține că pensiile ar trebui majorate cu mai mult decât rata inflației, dar bugetul nu permite acest lucru. „Ar trebui să fie o creștere a pensiilor cu 25% până la 30%, ceea ce nu e posibil. Uitați-vă la situația țării: 9.600 de firme, de companii își încetează activitatea. Ele sunt plătitoare de impozite și taxe. Asta înseamnă că bugetul țării va suferi foarte mult. De unde bani? Tot din împrumuturi?“, a spus profesorul Mircea Coșea, la B1TV.
Surprize la Pilonul II
Peste 5.800 de români care s-au pensionat anul acesta şi-au retras banii din Pilonul II, în total, 118 milioane de lei. Potrivit ASF, peste 65% dintre ei au avut un profit cuprins între 10% şi 50%. Dar au existat şi situaţii în care unii oameni au primit mai puțini bani decât au cotizat în ultima perioadă.
„Acesta este al treilea an în care randamentul fondurilor de pensii este sub inflaţie, în rest a fost peste inflaţie. Pe lângă acest lucru, avem de-a face şi cu o scădere semnificativă a valorii titlurilor de stat. Marea investiţie a fondurilor de pensii, două treimi din banii noştri, se duc în titluri de stat emise de guvern, iar valoarea lor a scăzut în acest an.
Prin urmare, aceasta este explicaţia pentru care la acest moment vedem acest recul, dar pe o durată mai lungă de timp, şi dacă lucrurile vor merge bine, ne aşteptăm ca investiţia în aceste fonduri de pensii să aducă un câştig real şi sustenabil", a declarat Bogdan Glăvan, profesor în Economie, potrivit antena3.ro.
Recomandările noastre
