Maia Sandu, la Munchen: Republica Moldova trebuie să adere la UE pentru a-și proteja democrația și securitatea

Republica Moldova trebuie să devină membră a Uniunii Europene pentru a-și asigura protecția democrației și a securității, a afirmat președinta Maia Sandu în cadrul Conferinței de Securitate de la München, desfășurată între 13 și 15 februarie. Șefa statului a atras atenția asupra unei „ferestre de oportunitate” pe care țara trebuie să o valorifice, având în vedere vulnerabilitățile generate de presiunile externe.

„Trebuie să facem parte din Uniunea Europeană dacă vrem să supraviețuim ca democrație, și ne dorim cu hotărâre acest lucru. Incertitudinea generează vulnerabilitate, iar Rusia speculează foarte abil aceste puncte slabe”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a precizat că Republica Moldova este angajată într-un proces de aderare „bazat pe merit”, prin care autoritățile avansează reformele necesare. Totodată, ea și-a exprimat speranța că statele membre și instituțiile europene vor identifica soluții eficiente pentru ca extinderea Uniunii Europene să devină realitate.

Sursa foto: Președinția Republicii Moldova

Amenințările hibride și războiul cognitiv, principalele riscuri pentru Republica Moldova

În cadrul dezbaterii privind prevenirea și combaterea amenințărilor hibride, Maia Sandu a explicat că țara a trecut printr-un întreg spectru de tactici folosite de Federația Rusă: manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțare ilegală a unor actori politici și acțiuni de destabilizare.

Una dintre fotbalistele echipei naționale a Iranului a renunțat la viza umanitară și pleacă din Australia: Respectăm decizia

Casa Albă, mesaj privind prețurile la petrol și gaze. Ce promite după ce SUA și Israel vor încheia acțiunile militare contra Iranului

„Cel mai periculos rămâne războiul cognitiv, dificil de observat și capabil să producă efecte majore asupra societății”, a punctat șefa statului. Ea a exemplificat atacurile cibernetice asupra site-ului Comisiei Electorale Centrale, unde aproape un miliard de solicitări malițioase într-o singură zi vizau blocarea platformei și discreditarea procesului electoral.

De asemenea, președinta a amintit despre manipularea informațională prin ferme de troli care operau sute de conturi pe TikTok, generând milioane de vizualizări într-o țară cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori, și despre finanțarea partidelor politice proruse cu sume estimate la aproximativ 2% din PIB-ul țării.

Sursa foto: Președinția Republicii Moldova

Viitorul regiunii și sprijinul internațional

Maia Sandu a subliniat că stabilitatea statelor din fosta Uniune Sovietică depinde în mare măsură de rezultatul războiului din Ucraina.

„Este în interesul tuturor acestor state ca Ucraina să câștige acest război. În caz contrar, suveranitatea acestor țări va fi pusă în pericol”, a menționat Sandu.

Președinta a pledat pentru respectarea strictă a sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și pentru sancționarea celor care încearcă să le ocolească.

Agenda bilaterală a președintei la München

În marja conferinței, Maia Sandu a avut întrevederi cu lideri și oficiali europeni de rang înalt, printre care prim-ministrul Estoniei Kristen Michal, secretarul de stat al SUA Marco Rubio, secretarul general NATO Mark Rutte, prim-ministrul Suediei Ulf Kristersson și ministra germană pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, Reem Alabali Radovan.

Pe parcursul conferinței, șefa statului va continua discuțiile cu președinții și premierii Letoniei, Croației și Muntenegrului, precum și cu mai mulți parlamentari europeni, pentru a promova parcursul european al Republicii Moldova.

Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale, reunește aproximativ 50 de șefi de stat și guvern, precum și oficiali de rang înalt din Europa și din alte regiuni ale lumii.

Totodată, șefa statului va participa la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.

Pentru sâmbătă, 14 februarie, sunt prevăzute întrevederi bilaterale cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, premierul Croației, Andrej Plenković și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović.