Totuși, la acest capitol crucial Europa nu este mai la înălțime decât pe plan sanitar. În vreme ce instituțiile federale americane s-au adunat și un vot transpartinic în Congres a decis deja un pachet de relansare și de reconstrucție de 2.200 de miliarde de dolari, Uniunea tergiversează de săptămâni. Din fericire, BCE a stabilizat sistemul financiar garantând un stoc de 759 de miliarde de euro de datorii și Comisia și-a golit buzunarele bugetului european pentru a veni în ajutorul regiunilor, șomerilor și IMM-urilor europene.
Căci dacă nu, la ce au ajuns până în prezent miniștrii noștri de finanțe: un program de împrumuturi cu dobândă redusă de câteva sute de miliarde pentru a ușura finanțele publice ale statelor celor mai afectate de criză.
O abordare desigur necesară, dar foarte minimalistă care uită esențialul: cum să facem pentru a reporni economia reală, peste câteva săptămâni, cu companii aflate în pragul falimentului și conturi publice naționale secate?
Este un spectacol jalnic în care unele din statele noastre demonstrează un asemenea grad de lipsă de solidaritate și de prevedere încât inima însăși a proiectului european riscă să dispară.
Ne puteți urmări și pe Google News
Această pandemie va fi distrus economiile noastre la fel ca un război. Lansarea unui nou plan Marshall este deci urgență. Comisia Europeană este mai mult decât vremea să se emancipeze și să lanseze inițiativa unui plan global de reconstrucție.
Ea trebuie să se adreseze opiniei publice și să-i arate că o altă cale decât catastrofa anunțată este posibilă. În plus, este singurul mijloc de a pune Consiliul European în față responsabilităților sale. Nu peste doi ani, nu peste șase luni, ci acum. La următoarea întrunire a șefilor de stat și de guvern.
Recomandările noastre
