Mahatma Gandhi este unul dintre cele mai remarcabile figuri ale istoriei mondiale. A fost un lider care a transformat principiile non-violenței într-un instrument puternic de luptă în fața opresiunii. Născut într-o Indie colonizată, Gandhi a devenit o sursă de inspirație pentru milioane de oameni care aspirau la libertate, dreptate și egalitate. Abordarea sa revoluționară a demonstrat că schimbarea socială semnificativă poate fi realizată fără recurgerea la violență, ci prin rezistență pasivă și curaj moral.

Mahatma Gandhi, copilăria și formarea

Mahatma Gandhi, al cărui nume real era Mohandas Karamchand Gandhi, s-a născut pe 2 octombrie 1869 în Porbandar, un mic oraș din statul Gujarat, India. Provenea dintr-o familie de castă Vaișya, tatăl său fiind un funcționar de rang investit cu funcții politice locale. Religia și valorile familiei, dominate de principiile hinduismului și de influențele jainiste, au jucat un rol esențial în formarea caracterului tânărului Gandhi. Aceste tradiții i-au insuflat idealurile de ahimsa (non-violență) și respect pentru toate formele de viață.

Ca elev, a fost timid și notele sale erau medii. Totuși se arăta interesat de o disciplină aparte. Nu a apucat să se bucure prea mult de copilărie. La doar 13 ani a fost căsătorit cu Kasturba, o fetiță de aceeași vârstă, conform practicilor tradiționale ale vremii. Această uniune avea să joace un rol important într-o viață dominată de responsabilități sociale și politice.

Între 1888 și 1891, Mahatma Gandhi a studiat dreptul la University College London. În cadrul acest universități a fost expus ideilor occidentale despre drepturile omului, libertate și democrație. Contactul cu scrierile lui Tolstoi și cu filosofia transcendentalistă americană l-au influențat profund. La întoarcerea în India, și-a dat seama că justiția colonială era profund nedreaptă. Acest lucru l-a determinat să caute soluții pentru emanciparea poporului său.

Lăcomia colonială și experiențele din Africa de Sud

Cariera lui Gandhi a luat o turnură decisivă în 1893, când a acceptat un contract temporar în Africa de Sud. Acolo, el a fost martor la discriminarea flagrantă împotriva indienilor migranți. Un incident notoriu, în care a fost dat jos dintr-un tren de clasa I pentru că era de culoare, l-a împins spre acțiune. În urma acestuia a organizat comunitatea indiană împotriva legilor rasiste, dezvoltând conceptul de „satyagraha” (forța adevărului), o metodă de rezistență non-violentă.

Pe parcursul celor 21 de ani petrecuți în Africa de Sud, Mahatma Gandhi a condus numeroase campanii pentru drepturile civile. Campaniile au culminat cu mari demonstrații și marșuri ale comunității indiene. Deși a fost arestat de mai multe ori, determinarea sa a obligat guvernul sud-african să revizuiască anumite legi discriminatorii. Experiențele din Africa de Sud i-au oferit lui Gandhi un laborator unic pentru a-și rafina strategia de luptă bazată pe non-violență.

Când Gandhi s-a întors în India, în 1915, a fost primit ca un erou național. El a observat că poporul indian, subjugat de dominația britanică, avea nevoie de o viziune unificatoare. Astfel,  a devenit liderul mișcării naționale pentru independență. A mobilizat milioane de oameni într-o luptă colectivă pentru eliberare.

Mahatma Gandhi și simbolurile rezistenței

Unul dintre cele mai emblematice momente din viața lui Mahatma Gandhi a fost Marșul Sării din 1930. Acesta era o acțiune directă împotriva taxei inechitabile impuse de britanici asupra sării. Gandhi a pornit în acest marș de peste 300 de kilometri alături de alți 78 oameni. La finalul călătoriei, pe țărmul Oceanului Indian, era înconjurat de zeci de mii de oameni. În mijlocul acestora, a ridicat un bulgăre de sare, spunând „Cu asta zgudui temelia Imperiului Britanic”.

Mișcarea de independență condusă de Gandhi a fost marcată de campanii masive de nesupunere civilă, greve generale și boicoturi economice. Gandhi a promovat încurajarea industriei locale, cum ar fi producția manuală de haine (khadi), ca mijloc de a reduce dependența de bunurile britanice. Filosofia sa a atras atenția liderilor internaționali, precum Martin Luther King Jr. și Nelson Mandela. Acești lideri au adoptat metode similare în propriile lupte pentru drepturile civile. În 1931, remarcabilul fizician Albert Einstein a corespondat cu Gandhi prin scrisori, și l-a numit „un model de urmat pentru generațiile care vor veni”.

Moartea și moștenirea lui Gandhi

Pe 30 ianuarie 1948, Mahatma Gandhi a fost ucis de Nathuram Godse. Asasinul era un naționalist extremist care considera că politicile lui Gandhi erau prea conciliatorii față de musulmani. Moartea sa a lăsat o națiune în doliu, dar și o lume întreagă cu o lecție valoroasă despre puterea rezistenței morale.

Moștenirea lui Gandhi transcende timpul și spațiul. Este considerat nu doar Părintele Națiunii Indiene, ci și un simbol universal al luptei pașnice împotriva opresiunii. Filosofia sa a influențat mișcări sociale și politice în întreaga lume, oferind un model viabil de schimbare bazat pe justiție și respect reciproc.

Deși a luptat prin non-violență pentru drepturile oamenilor, Mahatma Gandhi  nu a primit niciodată Premiul Nobel pentru pace. A fost nominalizat de cinci ori și a fost pe cale să primească Premiul Nobel în 1948, dar asasinarea sa a împiedicat acest lucru. Premiul în acel an nu a fost acordat pe motiv că „nu exista un candidat potrivit în viață”. În 2007, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat în unanimitate rezoluția ce declară 2 octombrie, ziua de naștere a lui Gandhi,  drept „Ziua Internațională a Non-Violenței”, potrivit Wikipedia.