Societatea civilă sare în ajutor şi spune că în faţa unui CNA incapabil să aplice Legea Audiovizualului, articolul 276 din Codul Penal trebuia menţinut şi nu abrogat, pentru că ar fi descurajat atacurile murdare la adresa Justiţiei.
Parlamentul a dat, recent, undă verde presiunilor asupra Justiţiei, votând abrogarea art. 276 din Codul penal, cu motivarea că acesta ar încălca libertatea de expresie, consfinţită prin Constituţia României.
Textul prevedea că "Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă".
Tensiune crescândă
Magistraţii nu văd cu ochi buni abrogarea textului de lege care punea Justiţia la adăpost de presiuni, mai multe voci din sistem atrăgând atenţia că articolul nu ar trebui abrogat.
Întâmplarea recentă referitoare la cazul Gigi Becali a mărit şi mai mult tensiunea în rândurile judecătorilor şi procurorilor. Pentru că a îndrăznit să nu aprobe eliberarea din penitenciar a afaceristului Gigi Becali - care vrea să se opereze în Germania şi nu în reţeaua spitalicească a sistemului penitenciar -, judecătoarea I. C. S. a şi devenit ţintă. E drept, într-o primă fază, fără nume şi prenume.
Mircea Badea, vedeta postului Antena 3, a postat pe pagina lui de Facebook un comentariu prin care aduce atingere întregului corp al magistraţilor. "Magistraţii nu-l lasă pe Becali să se opereze. Cum dracului au ajuns nişte criminali să ocupe posturi de magistraţi?", a scris "Mircea Badea Chiar El". Postarea a adunat câteva sute de like-uri, dar şi comentarii de natură a ştirbi încrederea în Justiţie. Oamenii din sistemul de Justiţie sunt oripilaţi de nivelul de defăimare la care s-a ajuns.
Șuşotesc între ei şi nu prea îndrăznesc să facă afirmaţii în spaţiul public. Vorbesc cu ziariştii doar off-the-record: "Noi avem obligaţia de reţinere, dar CSM trebuie să ne apere reputaţia". Nici măcar preşedintele Tribunalului Constanţa, unde lucrează "criminala", nu a comentat situaţia.
"Asistăm la atacuri josnice"
Cristina Guseth, director Freedom House România, este de părere că art. 276 trebuia menţinut. "De când au apărut primele condamnări în cazuri de mare corupţie, asistăm la atacuri josnice, menite să intimideze magistraţii, propagate de către instituţii de presă deţinute de oameni politici cu dosare penale aflate pe rolul instanţelor. Aceste atacuri au fost criticate în ultimele două rapoarte MCV", a declarat Guseth pentru EVZ.
"Cu toate acestea, atacurile continuă, mai ales atunci când se apropie un termen în instanţă pentru patronii de presă sau politicienii care controlează televiziuni. În condiţiile în care CNA şi-a dovedit incapacitatea sau lipsa de voinţă de a aplica Legea Audiovizualului, art.276 ar fi descurajat astfel de atacuri murdare, care nu sunt caracteristice presei occidentale, ci presei kompromat din spaţiul fostei URSS. Eliminarea articolului, solicitată insistent de către unii invitaţi şi asa-zişi ziarişti de la Antena 3, va duce la încurajarea atacurilor pe bază mincinoasă şi denigratoare la adresa magistraţilor şi la decredibilizarea puterii judecătoreşti", a mai spus Guseth.
Directorul Freedom House România a mai atras atenţia cu privire la faptul că, potrivit Cartei Europene a Drepturilor Omului, libertatea de exprimare poate suferi restrângeri ori sancţiuni prevăzute de lege pentru garantarea autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti. Definiţie: Kompromat este un cuvânt rusesc de tranziţie care defineşte în presa rusă manipularea de informaţii compromiţătoare reale sau inventate la comanda cuiva pentru a compromite o persoană sau o instituţie. Monica Macovei: "Politicienii au interes să hărţuiască magistraţii" Europarlamentarul PDL Monica Macovei a criticat dur decizia parlamentarilor, pe care nu şi-o poate explica decât prin interesul lor "de a hărţui şi intimida magistraţi, în cazuri concrete în care sunt implicaţi politicieni sau prietenii lor". Macovei consideră că votul Parlamentului este doar un răspuns la campania orchestrată de Dan Voiculescu, condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare cu executare. "Împotriva acestui articol, trustul de presă al turnătorului Voiculescu a dus o campanie puternică, susţinând în mod mincinos că articolul reprezintă un atentat la libertatea de exprimare. Acelaşi trust de presă care a lansat un linşaj mediatic la adresa unor judecători şi procurori, inclusiv a familiilor lor, încălcând orice normă deontologică. Campania a fost atât de agresivă încât şi Comisia Europeană a semnalat-o în Raportul MCV din 30 ianuarie 2013. Orice jurnalist onest ştie că este liber să scrie şi să spună adevărul. Cel care scrie sau face afirmaţii publice mincinoase sau prezintă fapte false, ştiind ca ele sunt false şi cu scopul de a-i intimida pe magistraţii care lucrează într-un dosar, nu poate invoca libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare nu acoperă minciuna intenţionată", a declarat Monica Macovei pentru Evenimentul zilei.
Defăimarea unui magistrat, pedepsită aspru în America Codul penal american incriminează atacul prin proferarea de minciuni şi calomnie, săvârşit împotriva unui judecător federal sau împotriva unui funcţionar al statului care aplică legea federală. Fapta este pedepsită fie cu amendă, fie cu închisoare până la cel mult zece ani, fie cu ambele. Un astfel de caz a captat atenţia întregii Americi în 2002, când un judecător de la o instanţă superioară din statul Massachusetts a câştigat procesul intentat ziarului Boston Herald. Curtea Supremă i-a acordat daune de 2 milioane de dolari, pentru defăimarea prin publicarea de informaţii false în mod intenţionat. Magistratul fusese acuzat, în mai multe articole, că este părtinitor cu infractorii şi ostil cu victimele şi procurorii. Instanţa a respins pledoaria apărării, care a invocat Primul Amendament privind libertatea de expresie şi a presei.
Recomandările noastre
