În mod inexplicabil sute de lucrări de artă împrumutate de la Muzeul Național de Artă Contemporană și aflate în posesia Ministerului Afacerilor Externe ( MAE ) au dispărut fără urmă. Dispariția a ieșit la iveală în urma unui control al Curții de Conturi realizat la finalul anului trecut, arată site-ul de investigații defapt.ro. Ministrul Luminița Odobescu a fost informată despre situația constatată.

Contabilitatea în MAE este ținută manual

Curtea de Conturi a informat-o pe titulara ministerului că structura centrală a MAE opune rezistență la digitalizarea instituției. În prezent situațiile financiare se întocmesc prin introducerea manuală a datelor din balanțele de verificare. Totul se face prin tabele în format XLS.

Curtea de Conturi a mai constatat că sistemul intern managerial nu asigură acuratețea și completitudinea datelor menționate în situațiile financiare.

„Nu au fost implementate mecanisme eficiente de control și monitorizare, inclusiv un sistem de semnalare a neregulilor, menit să asigure conducerii informații relevante și în timp util (…).

La nivelul ministerului nu există informații centralizate cu privire la controalele desfășurate de entitățile subordonate, fapt care poate avea repercursiuni asupra actului managerial sau asupra bugetului și patrimoniului entității”, se menționează în raportul Curții de Conturi.

Contabili lipsă „la inventar”

Curtea de Conturi a mai descoperit că există zeci de angajați care au în atribuții contabilitatea misiunilor diplomatice, dar care nu au nici un fel de studii de specialitate financiar-contabilă.

Există în acest context„riscuri potențiale de eroare și fraudă în activitatea financiar – contabilă”.

„Din datele oferite de Departamentul Resurse Umane a rezultat că la nivelul misiunilor diplomatice există 58 de lucrători implicați în activități financiar – contabile, care nu au studii în domeniul financiar-contabil”, atrage atenția Curtea de Conturi. Nu există niciun control financiar preventiv în cazul operațiunilor de scoatere din funcțiune și declasare a bunurilor din patrimoniul MAE.

Curtea de Conturi a mai identificat și un alt risc, acela de aplicare eronată și neunitară a metodologiilor pentru activitatea financiar-contabilă întrucât „nu sunt procedurate procesele importante, din cauza faptului că s-a instituit practica de a se lucra în baza unor circulare recurente și subsecvente”.

MAE nu are date centralizate nici cu privire la litigiile în care este parte și nici informații despre procesele finalizate sau aflate pe rolul instanțelor de judecată din străinătate.

Obiecte de valoare, fără valoare

Control Curții de Conturi a mai descoperit că peste 8.800 obiecte de artă (sculpturi, picturi, veselă de argint și obiecte de mobilier) sunt înregistrate în scriptele MAE la o valoare de inventar de sub 50 de lei pentru fiecare.

Dar, inspectorii de la Curtea de Conturi, în mai multe cazuri, nu au putut identifica operele de artă care scriptic erau în patrimoniul respectivelor misiuni diplomatice, dar care faptic nu mai existau. De asemenea, inspectorii de la Curtea de Conturi au observat că nu a fost luată nici o măsură pentru a recupera pagubele sau bunurile dispărute.

Între aceste opere de artă dispărute sunt și unele împrumutate de la Muzeul Național de Artă Contemporană, pentru a fi expuse temporar în ambasadele României. De altfel, în 2020, Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată MAE pentru a-și recupera bunurile.

În această situație se află 226 de opere de artă, a căror valoare estimată provizoriu înainte de finalizarea expertizei, se ridică la peste 9,3 milioane lei (circa două milioane de euro).