Vot în parlamentul ungar, acces mai larg la educaţie, o presă în limba maternă mai robustă - acestea sunt doar o parte din cerinţele diplomaţiei române.
Reformele din Ungaria trebuie să aibă drept efect şi îmbunătăţirea în mod real a situaţiei românilor din ţara vecină. Mesajul a fost transmis luni de către secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, în timpul unei întrevederi cu Latorcai Csaba, subsecretar de stat în guvernul ungar şi responsabil cu relaţiile cu minorităţile şi organizaţiile non-guvernamentale.
Nicio putere în parlament
Aurescu, care este şi copreşedinte al părţii române din Comitetul româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor, a tras atenţia asupra unuia dintre efectele modificărilor legislative recente din Ungaria. Comunităţile reduse numeric, aşa cum este cazul celei româneşti, nu vor beneficia de reprezentare parlamentară adec vată, a subliniat oficialul român. Astfel, este nevoie ca reprezentantul minorităţii române să beneficieze şi de drept de vot în legislativul de la Budapesta.
În replică, Latorcai Csaba a precizat că guvernul ungar încă dezbate competenţele pe care le vor avea reprezentanţii în parlament ai acelor minorităţi care nu obţin destule voturi pentru a avea un deputat.
Pentru îmbunătăţirea situaţiei românilor din Ungaria trebuie pus accent şi pe un acces mai larg la educaţie, condiţii corespunzătoare de funcţionare a mass-media în limba română, dar şi eliminarea fenomenului de etno-business, a mai subliniat Aurescu.
Fără etno-business
Fenomenul constă în faptul că unii cetăţeni ungari se declară români fără ca ei să aparţină de fapt, nici etnic, nici cultural, minorităţii române din Ungaria, miza fiind accesul la fondurile pe care comunitatea le primeşte de la statul ungar.
Comunitatea românească din Ungaria numără în jur de 10.200 de persoane, răspândite pe tot cu prinsul ţării, în special în partea de est, lângă graniţa cu România.
Recomandările noastre
