Europa trebuie să-și reducă dependența de Statele Unite și să evite să fie târâtă într-o confruntare între China și Statele Unite pe tema Taiwanului, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în timpul unui interviu la bordul avionului prezidențial, la sfârșitul vizitei oficiale de trei zile în China.

„După o conversație de aproximativ șase ore cu președintele chinez Xi Jinping, Macron și-a reiterat teoria personală a unei "autonomii strategice", probabil sub conducerea franceză, care ar permite Europei să devină "a treia superputere".

În timpul zborului de la Beijing la Guangzhou (Canton), în sudul Chinei, la bordul avionului Cotam Unité, avionul prezidențial francez, Macron a declarat că "cel mai mare risc" pentru Europa este "să ajungă să fie implicată într-o criză care nu îi aparține, împiedicând astfel construirea propriei autonomii strategice".

Xi Jinping și Partidul Comunist Chinez au salutat foarte favorabil conceptul lui Macron de autonomie strategică, iar diplomații chinezi fac constant referire la el în întâlnirile cu reprezentanții diferitelor țări europene. Liderii de partid și teoreticienii de la Beijing sunt mai mult ca niciodată convinși că Occidentul a luat acum "calea apusului", în timp ce China este în plină ascensiune și, prin urmare, slăbirea alianței atlantice nu va face decât să accelereze destrămarea acesteia. "Dacă ne lăsăm curpinși de panică, vom ajunge, în mod paradoxal, să credem că suntem simpli urmăritori ai Americii", a spus Macron în interviu. "Europenii trebuie să găsească un răspuns la această întrebare: este în interesul nostru să precipite criza din Taiwan? Nu. Cel mai rău ar fi să ne gândim că noi, europenii, trebuie să acceptăm livrările altora pe acest subiect și să respectăm indicațiile oferite de America, provocând o reacție disproporționată din partea Chinei".

La câteva ore după plecarea lui Macron din Guangzhou pentru a se întoarce la Paris, China a ordonat un amplu exercițiu militar în jurul insulei Taiwan, o republică autonomă, asupra căreia China își revendică suveranitatea națională. Totuși, Statele Unite au promis să înarmeze și să apere micul stat independent.

Exercițiile militare au fost răspunsul Chinei la vizita diplomatică de zece zile a președintelui taiwanez Tsai Ing-wen în diferite țări din America Centrală, care a inclus și o întrevedere cu președintele republican al Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy, în timpul unei opriri în California. Analiştii familiarizaţi cu gândirea preşedintelui francez au spus că Macron a răsuflat uşurat când şi-a dat seama că Beijingul a aşteptat să iasă din spaţiul aerian chinez, înainte de a lansa un atac simulat pentru "a încercui Taiwanul".

În ultimii ani, Beijingul a amenințat în mod repetat că va invada Taiwanul și a stabilit o politică de izolare a republicii democratice, forțând alte țări să recunoască insula ca parte a teritoriului chinez, în virtutea conceptului "unei singure China". Macron și Xi s-au angajat într-o dezbatere "intensă" asupra Taiwanului, potrivit oficialilor francezi din staff-ul președintelui, care pare să dorească să adopte o abordare mai conciliantă decât Statele Unite și Uniunea Europeană.

"Stabilitatea în strâmtoarea Taiwan este de o importanță crucială", a reiterat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care l-a însoțit pe Macron în timpul unei părți a călătoriei, adresându-se lui Xi Jinping în timpul întâlnirii lor de la Beijing, de joia trecută. "Considerăm inacceptabilă amenințarea cu utilizarea forței pentru a schimba status quo-ul". Xi a reacționat, spunând că oricine crede că poate exercita cea mai mică presiune asupra deciziilor Beijingului cu privire la Taiwan, greșește foarte mult. Și se pare că Macron a susținut această opinie.

"Dacă noi, europenii, nu reușim să rezolvăm criza din Ucraina, cum putem avertiza China despre Taiwan - "Atenție, dacă faceți un pas fals, suntem gata să intervenim?" -. Dar dacă vrem să exacerbam tensiunile, acesta este cel mai bun mod de a o face", a concluzionat Macron.

"Astăzi, Europa este mai dispusă să accepte o lume în care China exercită hegemonie regională", a declarat Yanmei Xie, analist geopolitic la "Gavekal Dragonomics". "Unii lideri cred că această nouă ordine mondială s-ar putea dovedi mai benefică pentru Europa însăși". În întâlnirea sa trilaterală cu Macron și Ursula von der Leyen de joia trecută la Beijing, Xi Jinping a făcut excepții de la scenariul prestabilit numai pe două subiecte, Ucraina și Taiwan, potrivit unui observator prezent la întâlnire.

Macron: „Am fi reduși la rolul de vasali”

"Xi a fost vizibil enervat că a fost considerat responsabil pentru conflictul din Ucraina și a minimizat scopul vizitei sale recente la Moscova", a afirmat observatorul. "În schimb, a părut foarte enervat pe Statele Unite și pe Taiwan, atât pentru oprirea americană a președintelui taiwanez, cât și pentru faptul că europenii au pus întrebări pe probleme de politică externă".

În întâlnirea lor, Macron și Ursula von der Leyen au adoptat o linie comună cu privire la Taiwan, potrivit observatorului. Dar imediat după aceea, Macron a vorbit timp de peste patru ore cu liderul chinez, doar în prezența interpreților, iar în conferința de presă cu jurnaliștii a adoptat un ton mult mai conciliant decât cel al Ursulei von der Leyen.

Totodată, Macron susține că Europa, în ciuda dependenței sale de SUA pentru energie și armament, astăzi trebuie să se concentreze pe dezvoltarea și consolidarea sectorului său de apărare. El a sugerat, de asemenea, că Europa ar trebui să-și reducă dependența de "extrateritorialitatea dolarului american", un obiectiv politic fundamental atât pentru Moscova, cât și pentru Beijing.

"Dacă tensiunile dintre cele două superputeri s-ar agrava, nu am avea nici timpul necesar și nici resurse pentru a ne finanța autonomia strategică și am fi reduși la rolul de vasali", a afirmat Macron.

În ultimii ani, Rusia, China, Iran și alte țări au fost afectate de sancțiunile SUA, care le interzic accesul la sistemul financiar global denominat în dolari. În Europa, unii se plâng de "militarizarea" dolarului de către Washington, care obligă companiile europene să renunțe la contracte și să întrerupă legăturile cu țările terțe, sub pedeapsa de a impune sancțiuni secundare devastatoare. Așezat în cabina aeronavei sale A330, îmbrăcat într-un hanorac pe care scria "French Tech", Macron a afirmat că a "câștigat deja bătălia ideologică pentru autonomie strategică" în Europa.

Mai mult, președintele francez a preferat să tacă asupra chestiunii actualelor garanții de securitate oferite de Statele Unite continentului european, care depinde în mare măsură de asistența militară americană în conflictul aflat în derulare în Europa, cel mai grav de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit corriere.it

În prezent, Franța se bucură de o poziție militară unică: este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și este singura putere nucleară din UE. Totuși, Franța a contribuit până în prezent mult mai puțin decât alte țări la apărarea Ucrainei împotriva invaziei militare ruse.

 

(Traducerea Rador)