Profesorul Oliviu Vlădulescu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti din judeţul Ialomiţa, acum consilier judeţean, "a turnat la Securitate încă de pe băncile şcolii".

Aşa susţin membrii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care au cerut magistraţilor să constate calitatea acestuia de „colaborator“. Surpriza este cu atât mai mare cu cât Vlădulescu a fost încarcerat în perioada comunistă, iar povestea pe care el a făcut-o publică, dar şi atitudinea sa de militant pentru drepturile profesorilor i-au impresionat, în 2005, atât pe preşedintele Traian Băsescu, cât şi pe premierul Călin Popescu-Tăriceanu.  Cei doi au mers să-l viziteze pe „profesorul-disident“ la spitalul la care acesta a fost internat, după ce a stat mai multe zile în greva foamei cerând salarii mai mari pentru cadrele didactice.   Procesul lui Vlădulescu cu CNSAS ar trebui să înceapă peste patru zile, la Curtea de Apel Bucureşti. Patru nume de cod, în opt ani

Astfel, în acţiunea aflată pe rolul instanţei, CNSAS arată că verificările care l-au vizat pe Oliviu Vlădulescu s-au făcut „din oficiu“, odată ce acesta a fost ales consilier judeţean în Ialomiţa.   CNSAS susţine că statutul de „colaborator“ al lui Vlădulescu nu poate fi şters nici de condamnarea la închisoare, primită de acesta în perioada comunistă, nici de faptul că profesorul a fost urmărit de către Securitate după ce a încetat să-şi mai „toarne“ colegii şi apropiaţii. „De asemenea, apreciem că urmărirea domnului Oliviu Vlădulescu de către organele de securitate - desfăşurată ulterior colaborării cu aceasta - ca de altfel şi condamnarea sa, nu pot fi considerate circumstanţe atenuante în atribuirea calităţii pentru care înaintăm prezenta acţiune“, se precizează în documentele care au ajuns pe masa judecătorilor.

Concret - arată CNSAS -, Vlădulescu a fost recrutat de securişti pe 24 noiembrie 1966, în perioada în care era elev la Liceul Slobozia. Înainte de a semna angajamentul, Oliviu Vlădulescu a dat note informative sub numele conspirativ „Bogdan“, în calitate de „candidat la recrutare“. Apoi, pe toată perioada liceului, a „turnat“ pentru Securitate cu numele „Leon Francisc“.

Potrivit CNSAS, după absolvire, sub numele de cod „Săndulescu“, Vlădulescu a continuat să furnizeze Securităţii informaţii despre ofiţerii şi militarii în termen de la UM 01279 Bistriţa, unde şi-a îndeplinit stagiul militar obligatoriu. În fine, din 1974, după ce s-a reîntors la Slobozia, acesta a fost „reactivat“ de securişti, sub numele conspirativ „Matei Basarab“. Miss „Playboy“, motiv de turnătorie

Astfel, CNSAS a descoperit că liceanul Oliviu Vlădulescu ar fi dat note informative Securităţii despre colegii săi de clasă. Mai târziu, profesorul Vlă- dulescu şi-a dat pe mâna „poliţiei politice“ propriii elevi. Spre exemplu, într-o notă informativă din 14 ianuarie 1974, semnată „Matei Basarab“, Vlădulescu atenţiona Securitatea că unul dintre elevii săi intenţionează să părăsească România şi să se stabilească la o mătuşă din Republica Federală Germania, „cu scopul de a-i moşteni acesteia averea“.

„Vlădulescu a fost recrutat de Securitate pentru a furniza informaţii despre comentariile de natură politică, despre intenţiile de evaziune, concepţiile politice, atitudinea şi comportamentul unor cadre didactice“, dar şi despre „stări de spirit“, notează CNSAS.

Legat de ultimul „capitol“, membrii Consiliului dau drept exemplu o notă informativă în care Vlădulescu şi-a denunţat un amic doar pentru că acesta a îndrăznit să păstreze o pagină ruptă dintr-o revistă „Playboy“.

„În ziua de 21 ianuarie 1974, mergând să vizitez un prieten la Institutul de Proiectări, numitul T., desenator tehnic, ne-a arătat o pagină din Revista «Playboy » reprezentând pe Miss Octombrie 1973 - o femeie goală - iar pe verso multe fotografii pornografice“, se arată în nota semnată „Matei Basarab“ şi datată 23 februarie 1974. POZIŢIE

Vlădulescu: „Chiar mă distrează povestea!“

Contactat de EVZ, Oliviu Vlădulescu a negat orice colaborare cu Securitatea. „CNSAS nu mi-a comunicat absolut nimic în acest sens. (...) Normal că neg orice colaborare cu Securitatea“, a comentat profesorul. El a sugerat apoi că securiştii ar fi întocmit acele note doar pentru a-l discredita. „Mă duc la CNSAS să văd care e treaba. Mă interesează să văd cum au lucrat securiştii cu de-astea, pentru că nu este decât o «lucrătură» mai veche, lansată înainte de Revoluţie, când eram un oarecare. Pe mine, cumva, mă distrează toată povestea, deşi este penibil să descoperi astfel de chestii…“, a conchis Vlădulescu. El a ţinut să completeze că a solicitat CNSAS date din dosarul său de urmărit şi din cel de condamnare, întocmit în perioada în care a fost deţinut la Aiud. (Petronel Tudor)