Războiul din Ucraina a schimbat multe lucruri pe mapamond, de la strategii, alianțe, politici până la percepția noastră asupra realității geopolitice.

A schimbat oameni și conștiințe. A condus la descompunerea unui întreg sistem energetic continental și la recompunerea acestuia într-o altă arhitectură. A schimbat poporul dintre granițele Ucrainei într-o adevărată națiune iar pe actorul Volodimir Zelensky în om de stat. Faptul că nu a părăsit Kievul la începutul invaziei când soarta capitalei și a Ucrainei părea pecetluită - jumătate din omenire l-ar fi găzduit cu un guvern în exil - l-a impus iar campania de comunicare și imagine care a urmat l-a consacrat. Nu mai departe decât în septembrie 2021, doar 29% dintre ucraineni îi aprobau politica și aproape 45% doreau alegeri prezidențiale anticipate iar dacă lumea ar fi mers la vot, Zelensky ar fi obținut 18%.

Războiul l-a obligat să conducă și să comunice. S-a achitat bine de ambele sarcini. De a doua chiar foarte bine. Comunicarea a realizat-o după modelul occidental și acest lucru s-a văzut în activarea componentei emoționale a opiniei publice internaționale, în special a celei americane.

Zelensky la Washington: clarificări și incertitudini

Analizând rezultatele vizitei sale la Washington în săptămâna dinaintea Crăciunului, am observat că utilizând din plin aspectele conexe factorului emoțional, Zelensky a reușit să transforme în final, o victorie pe jumătate într-un succes total. Sau așa zice el. Nu aș dori să intru în detalii pentru că mai toate momentele vizitei sunt deja cunoscute și comentate. Din punct de vedere mediatic, evenimentul a fost un succes indiscutabil. Judecând însă prin prisma rezultatelor materiale ale întâlnirilor din capiatala Americii - nu doar ale lui Zelensky ci și ale celorlalți membri ai delegației ucrainene - soliditatea axei Washington-Kiev nu s-a verificat decât parțial.

Mai degrabă s-au adeverit unele comentarii din mediile diplomatice privind o redefinire a poziției Statelor Unite față de conflictul din Europa. Probabil că președintele ucrainean nu s-ar fi încumetat să meargă în America dacă n-ar fi existat semnale privind un anume scepticism în rândul legislativului de pe malul Potomacului, privind evoluția războiului dus de conaționalii săi împotriva agresorului rus. La această stare de lucruri, mai puțin comentată în presă, a contribuit și raportul serviciilor de intelligence americane privind asasinarea fiicei lui Alexandr Dughin, eveniment de natură să provoace efecte neintenționate dar posibile în planul escaladării conflictului. În altă ordine de idei, vizita a clarificat un aspect care încă din luna septembrie constituia subiectul unei campanii de propagandă a Federației Ruse. Utilizând mijloace ,,clasice’’ de dezinformare - declarații fragmentare, informații false transmise pe canale colaterale credibile, reconstrucția fantezistă a unor evenimente trecute - Moscova a încercat să demonstreze existența unor negocieri ruso-americane, peste capul ucrainenilor - privind încetarea conflictului. 

La Washington, Joe Biden a fost foarte clar: orice negociere privind conflictul ramâne în mâna Kievului. Dacă rușii și americanii s-au așezat la masă în secret a fost numai pentru a se evita o escaladare nucleară.

Unele informații arată că, după Washington, diplomația ucraineană pregătește vizite similare la Londra, Berlin și Paris.

Lista lui Podolyak...

Primirile de la Washington au ridicat la stele prestigiul lui Zelensky în patrie dar nu au ajutat Ucraina să primească armele solicitate. La începutul lunii decembrie, Mihailo Podolyak, consilier al președintelui, a publicat un text intitulat ,,Cadourile pe care le-aș vrea de Crăciun’’ - despre care s-a mai scris în paginile publicației noastre - indicând 5 tipuri de arme pe care le-ar dori din partea Statelor Unite. Acestea au figurat în solicitarea lui Zelensky transmisă administrației Biden.

A primit un singur tip: sistemul anti-rachetă Patriot. Celelalte - tancuri  Abrams, sistemul de rachete ATACMS, dronele cu rază lungă de acțiune de tip Grey Eagle și Reaper - au fost tăiate de pe listă. Ucrainenii susțin că fără aceste arme nu vor putea bloca atacurile invadatorilor lovind bazele de lansare ale acestora din profunzimea teritoriului Rusiei. Real dar Biden știe că furnizarea lor Ucrainei ar complica relațiile Washingtonului cu aliații europeni - foarte atenți la tipul de arme trimise Ucrainei din America - și i-ar fragiliza și mai mult poziția în fața Camerei Reprezentanților care, din aceste zile, este dominată de republicani. Sunt destui care, cu gândul la Donald Trump, au în vedere repunerea pe tapet a anchetei privindu-l pe Hunter Biden și o analiză detaliată a parametrilor  politicii externe a Casei Albe din ultimii doi ani, inclusiv ,,dosarul ucrainean’’. 

...și temerile lui Biden

Alegătorii americani care i-au votat pe noii senatori și deputați  în noiembrie - și se vor întoarce la urne pentru a-l alege pe președinte peste nici doi ani - au fost de acord cu Casa Albă în dosarul menționat dar doresc  ca administrația să arate o minimă intenție pe linia încheierii conflictului din Europa. Contează și partea economică. Modificarea echilibrului în Congres, după alegerile mid term, ar putea arunca o umbră asupra planului de ajutor general pentru Ucraina - acela de câteva zeci de miliarde - pe fondul unui spectru negativ al recesiunii. De cealaltă parte a Atlanticului, la Londra, Rishi Sunak se gândește să reevalueze costurile ajutorului pentru Kiev și ar putea fi un exemplu pentru republicani. 

Dacă armele menționate mai sus ar ajunge la ucraineni s-ar crea premisele unei escaladări inclusiv pe segmentul nuclear. Administrația de la Washington nu va permite ca așa ceva  să-și aibă originea pe pământ american. Și ar mai fi ceva: sistemele de mai sus ar putea fi capturate de ruși, aspect care ar complica mult problema supremației tehnologice americane în viitorul apropiat. Și sistemul Patriot este generator de probleme însă la cei aproape 40 de ani ai săi - a fost utilizat cu succes în primul război din Golf împotriva rachetelor Scud ale lui Saddam -  nu mai poate fi considerat o ,,țintă tehnologică’’ pentru ruși. Este costisitor - fiecare vector costă peste un milion de dolari - și vulnerabil în fața dronelor kamikaze rusești dar eficient în menținerea la distanță a bombardierelor tactice de tip TU-22M3 și neutralizarea rachetelor balistice și de croazieră.

Probabil va contribui la creșterea eficienței defensivei ucrainene dar cu implicații discutabile în economia generală a conflictului. Sistemul va putea fi operativ spre sfârșitul lunii februarie când, după unii analiști militari, Putin ar avea intenția să organizeze un al doilea val al ,,operațiunii speciale’’.