Să impermealizeze economia rusă, să scape de dependența de dolar, să constituie o rezervă de război în aur și în valută și, în sfârșit, să conteze pe China; este strategia Moscovei pentru a amortiza șocul și măsurile punitive occidentale.
După toate aparențele, Rusia a anticipat represaliile occidentale. Ea a învățat să se descurce cu sancțiunile care o lovesc din 2014, în urma anexării Crimeii. Statele Unite și Uniunea Europeană (UE) au impus atunci o serie de măsuri economice restrictive și au interzis șederea pe teritoriul lor mai multor personalități apropiate de Kremlin. Rusia suferă o nouă salvă lansată începând de marți după recunoașterea independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk.
Potrivit lui Jonathan Hackenbroich, cercetător la European Council on Foreign Relations (ECFR), un centru de analize politice și economice cu sediul la Berlin, Moscova și-a planificat operațiunea în Ucraina etapă cu etapă, știind că sancțiunile occidentale îi vor puncta acțiunile. „Pe de o parte, președintele rus nu-și face griji pentru consecințele nefaste asupra populației”, arată el. „Pe de altă parte, și pe plan macroeconomic, a luat măsuri pentru a impermealiza economia rusă pe cât posibil față de exterior. El acceptă această izolare atâta timp cât își poate continua agenda pentru a reda Rusiei măreția imperiului sovietic”.
Noi sancțiuni mai dureroase
„Sancțiunile decise la începutul săptămânii erau mai curând moderate în amploare și urmăreau mai ales să-l descurajeze pe Vladimir Putin să invadeze Ucraina”, continuă politologul berlinez. „În acest stadiu, căutarea unui răspuns diplomatic era încă posibilă. Omul forte al Rusiei nu a ținut cont deși era conștient că noi măsuri foarte dureroase vor urma”.
Guvernul lui Vladimir Putin a anticipat unele din aceste măsuri financiare. De aceea, a dus o politică de dedolarizare a economiei rusești. Obiectiv: să reducă dependența față de valuta americană. „De câțiva ani deja, el a instituit un sistem alternativ de plăți în interiorui țării, care ocolește sistemul internațional de transfer de bani Swift”, spune cercetătorul. „Motive să îngrijoreze Statele Unite, care se tem de marginalizarea regelui dolar și decuplarea economiei mondiale”.
Prietenul chinez
Jonathan Hackenbroich arată că Kremlinul a insistat în ultimii ani ca marile contracte internationale să fie operate în euro sau în ruble tot în scopul de a reduce legăturile cu moneda americană. Moscova se laudă chiar cu această strategie supranumită „Fortăreața Rusia” care urmărește să-i întărească autonomia financiară. Potrivit „Wall Street Journal” de joi, țara ar deține o rezervă de război de 630 de miliarde de dolari, în principal în aur și valută străină, echivalentul a circa o treime din intregul său produs intern brut. O sumă care ar putea să crească grație exploziei cursurilor petrolului și gazului, principalele produse de export rusești.
Rusia contează de asemenea pe China pentru a amortiza șocul sancțiunilor. În afara sistemelor de plăți chinez și rus care sunt interconectate, piața chineză se oferă ca o alternativă pentru a absorbi exporturile rusești, în special gaz și petrol, care nu ar mai merge în Europa. „Contracte importante de livrare de gaz au fost deja semnate între cele două regimuri autocrate”, afirmă Jonathan Hackenbroich. „Cu ocazia întâlnirii lor de la începutul lui februarie, Vladimir Putin și omologul lui chinez, Xi Jinping, s-au declarat convinși că suflul istoriei este de acum în favoarea lor”.