Ultima decizie venită de la Bruxelles transmite Ungariei un mesaj cât se poate de clar: remediați problemele legate de respectarea legii sau riscați să pierdeți banii UE. Felul în care va fi transmis acest mesaj se va răsfrânge asupra întregii Europene. Cert este că Comisia Europeană are puterea de a tăia fondurile europene ale Ungariei, după mai multe acuzații de încălcări ale statului de drept.

De ani de zile, Uniunea Europeană se străduiește să abordeze problema regresului democratic în rândul propriilor săi membri. Ungaria a fost un caz special de iritare, unde grupurile de apărare a libertăților civile și organismele internaționale de supraveghere susțin că guvernul premierului Viktor Orbán a supravegheat o campanie de zece ani pentru a eroda controalele și echilibrele tradiționale, a sugrumat mass-media și a distribuit fonduri UE prietenilor și familiei.

Miercuri, Comisia Europeană a luat cea mai serioasă măsură de până acum pentru a încerca să schimbe comportamentul lui Viktor Orbán, declanșând oficial un nou mecanism puternic care ar putea duce la pierderea de către Ungaria a fondurilor UE în cazul încălcării statului de drept - prima dată când blocul comunitar a recurs la această autoritate.

Decizia marchează un moment important pentru UE. Prin demersul său, UE a creat un nou precedent și a trimis un avertisment altor țări europene care se confruntă cu probleme în gestionarea fondurilor UE și în respectarea normelor democratice. Modul în care se va desfășura procesul care va urma cu Ungaria va determina modul în care va fi primit acest avertisment.

Cu ce i-a nemulțumit Orbán pe oficialii de la Bruxelles

Într-o notă internă, consultată de publicația Politico, Comisia Europeană a transmis că „există motive rezonabile” pentru a concluziona că problemele structurale din Ungaria „indică încălcări ale principiilor statului de drept”.

În nota emisă de Comisia Europeană sunt enumerate câteva dintre problemele din Ungaria: „nereguli sistemice, deficiențe și slăbiciuni în procedurile de achiziții publice”.

Instituția a acuzat un „procent neobișnuit de ridicat de contracte” atribuite în cadrul unor concursuri cu un singur ofertant și direcționarea contractelor către „anumite companii” care au acaparat cote de piață mari ca urmare a acestui fapt. Aceste probleme datează de ani de zile, arată Comisia Europeană, citând audituri care datează din 2007.

Bruxelles a semnalat, de asemenea, „posibile licitații neregulamentare ale terenurilor agricole deținute de stat” și a subliniat „limitările în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală eficientă a presupuselor activități infracționale”.

Nota a rezumat poziția Comisiei Europene: „Aceste aspecte și repetarea lor în timp demonstrează o incapacitate sistemică, un eșec sau o lipsă de voință din partea autorităților maghiare de a preveni deciziile care încalcă legislația aplicabilă”.

UE vrea să taie fondurile europene ale Ungariei

UE a obținut oficial puterile de reducere a bugetului la începutul anului 2021, după ce numeroase țări au decis că instrumentele existente ale blocului comunitar nu sunt capabile să controleze membrii recalcitranți.

Dar o bătălie în instanță și considerente politice au determinat Comisia Europeană să aștepte mai mult de un an de zile înainte de a declanșa oficial autoritatea, care permite blocului să reducă plățile către membri atunci când problemele legate de statul de drept amenință bugetul UE.

Ungaria a devenit acum un caz de testare a acestei autorități.

Comisia Europeană a pregătit de luni de zile terenul pentru a acționa împotriva Ungariei, dar a amânat în mod repetat aprobarea finală. La începutul acestei luni, și-a anunțat în cele din urmă intenția de a declanșa mecanismul, la numai două zile după ce Viktor Orbán a câștigat al patrulea mandat consecutiv. Miercuri, comisarii UE s-au reunit pentru a da undă verde oficial.

Urmează luni de zile de judecată

Declanșarea oficială anunță începutul unui proces de câteva luni, care s-ar putea încheia cu pierderea de către Ungaria a unei sume semnificative din fondurile UE, decizia revenind în cele din urmă Consiliului UE, format din reprezentanți ai fiecărei țări.

Orice reducere a finanțării va avea nevoie de o „majoritate calificată” pentru a fi aprobată, ceea ce înseamnă sprijinul a cel puțin 55% din țările UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului.

În conformitate cu regulamentul care reglementează mecanismul, UE poate reduce finanțarea atunci când încălcările statului de drept afectează sau ar putea risca să afecteze bugetul UE într-un „mod suficient de direct”.

În nota sa internă, Comisia Europeană a afirmat că „neregulile sistemice și deficiențele în gestionarea fondurilor europene (...) indică faptul că bugetul UE a fost afectat în mod direct”.

Oficialii spun că, în cele din urmă, Comisia Europeană a optat să declanșeze mecanismul împotriva Budapestei - și nu împotriva Poloniei, un alt stat cu probleme în ceea ce privește statul de drept - din cauza corupției galopante la nivel înalt și a lipsei de urmărire penală adecvată a corupției în Ungaria, care au oferit Berlaymont un caz solid.

În nota Comisiei Europene se susținea că UE a făcut în mod repetat recomandări pe care Ungaria le-a ignorat, ceea ce, potrivit acesteia, „indică un risc grav pentru buna gestionare financiară a bugetului Uniunii și pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii în viitor”.

Reacția Budapestei, după mesajul transmis de Bruxelles

Guvernul ungar nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la fondul preocupărilor Comisiei.

Într-un material publicat online, șeful de cabinet al lui Viktor Orbán, ministrul Gergely Gulyás, a confirmat că autoritățile au primit scrisoarea Comisiei. Ulterior , el a oferit o serie de puncte de discuție din recenta campanie a lui Viktor Orbán care nu au legătură cu scrisoarea, susținând că Ungaria trebuie să rămână în afara războiului din Ucraina și că prioritatea sa este apărarea copiilor de „propaganda sexuală” - o chestiune legată de o controversă recentă legată de o serie de măsuri anti-LGBTQ+.

Guvernul de la Budapesta va studia notificarea Comisiei Europene și va comunica joi punctul său de vedere, a adăugat șeful de cabinet, Gergely Gulyás.