Evenimentul Zilei > Justitie > Lovitura anului. Evaziune fiscală cu un prejudiciu record. DIICOT i-a trimis în judecată
Lovitura anului. Evaziune fiscală cu un prejudiciu record. DIICOT i-a trimis în judecată

Lovitura anului. Evaziune fiscală cu un prejudiciu record. DIICOT i-a trimis în judecată

Miercuri, procurorii DIICOT au trimis în judecată 33 de inculpați pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Pentru a se eluda plata TVA către bugetul de stat şi pentru a îngreuna urmărirea circuitului mărfurilor, între furnizorul extern şi beneficiarul final sunt introduse mai multe societăţi cu comportament de tip „fantomă”, având rolul scriptic de a achiziţiona şi de a vinde marfa succesiv, până la beneficiarul final, care o comercializează aparent legal, plătind TVA numai la valoarea adaosului comercial, de regulă foarte mic. Astfel, beneficiarul real, achiziţionând marfa de la firmele interpuse la un preț apropiat de cel de vânzare, colectează TVA cu o valoare aproximativ egală cu TVA deductibilă, obligațiile de plată către bugetul de stat stingându-se prin compensare.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că sumele aferente TVA dedusă în mod nelegal au fost retrase în numerar din conturile firmelor fantomă, controlate de membrii grupului infracţional, cu titlul (justificarea) unor plăţi diverse sau de restituire a unor împrumuturi fictive

provenite de la asociaţi. De asemenea o parte din marfa achiziționată din spațiul intracomunitar a fost vândută “la negru” (fără a fi întocmite documente de vânzare), iar pentru a regla scriptic stocurile de marfă beneficiarii au întocmit facturi de stornare, ori au facturat mărfurile către societățile intermediare, în scopul efectuării de compensări.

Practic, societăţile comerciale de tip fantomă au drept scop colectarea TVA, pe care societatea beneficiară ar trebui să o plătească statului. Aceste societăţi comerciale au fost folosite pentru perioade scurte de timp, de câteva luni, astfel încât, la termenul de plată a TVA să fie înlocuite cu altele, controlate tot de către gruparea infracţională. În fapt, mărfurile achiziționate de pe piața comunitară nu au ajuns niciodată în custodia firmelor fantomă, fiind transportate direct de la furnizorii externi la beneficiarii finali, reprezentanții acestora din urmă ocupându-se de comandarea mărfurilor, precum şi de organizarea și achitarea transportului acestora.

La rândul lor, persoanele care controlau societăţile cu comportament de tip fantomă se ocupau doar de întocmirea documentelor justificative, din care rezulta că mărfurile au fost cumpărate și vândute succesiv de către mai multe societăți din România, înainte de a ajunge la

beneficiarul real.

Inculpații care controlau societăţile interpuse au organizat circuitul comercial astfel încât, atât societatea care are calitatea de operator intracomunitar (prima societate din lanţ), cât şi furnizorul beneficiarului real (ultima societate din lanţ) să funcţioneze aparent legal, acestea având documentele de achiziţie a mărfurilor, precum şi documentele justificative.

Firmele ce erau folosite în lanţurile de tranzacţionare succesivă aveau rolul de “firme de mijloc” şi ”firme de vânzare”, în funcţie de locul pe care îl ocupau în lanţul de tranzacţionare. Firmele de achiziţie erau cele care, scriptic, au efectuat achiziţia intracomunitară şi pe numele cărora furnizorii externi întocmeau factura fără TVA. Acestea acumulau imediat debite către bugetul de stat, întrucât aveau obligaţia de a plăti integral TVA, în momentul în care marfa era facturată mai departe către altă societate comercială din grup (taxare inversă).

Firma de vânzare era cea care îi furniza beneficiarului real al operațiunii intracomunitare, respectiv S.C. A.F. S.R.L. sau S.C. A.F. S.R.L., documentele din care să rezulte că marfa a fost achiziţionată de pe piaţa internă şi nu din spaţiul comunitar. De asemenea, marfa era facturată cu TVA, astfel încât, clientul nu mai era nevoit să plătească TVA decât pentru adaosul comercial practicat. Față de celelalte societăţi controlate de grup, firma de vânzare trebuia să aibă aparenţa unei societăţi comerciale care funcţionează legal, unele dintre acestea având o parte din declaraţiile fiscale depuse, tocmai pentru a nu exista suspiciuni cu privire la realitatea activităţii comerciale.

Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este în valoare de 79.592.632 lei.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii până la concurența prejudiciului reținut.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului București.

Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

PAGINA ANTERIOARA