Miercuri, procurorii DIICOT au trimis în judecată 33 de inculpați pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prin rechizitoriul din data de 03.07.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 33 de inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, în perioada 2009-2012 reprezentanții legali ai două societăți comerciale, cele mai importante în distribuirea de produse alimentare (legume - fructe), au achiziționat marfă din spațiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacționare fictive.

Astfel, angajații societăților A. negociau prețul, comandau marfa și asigurau transportul din Uniunea Europeană până la depozitele A.  folosind pentru aceste operațiuni societățile comerciale puse la dispoziție de 6 complici, cu scopul de a eluda plata TVA datorată bugetului de stat, prin înregistrarea în contabilitatea societăților A., în mod nereal, a unor achiziții interne. Societățile utilizate nu au avut un scop economic real, respectiv nu au urmărit obținerea unui profit (de esența activității  comerciale) ci au servit la întocmirea unor documente justificative, înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarilor A., astfel încât să creeze impresia efectuării de către aceștia a unor achiziții interne.

În fapt, dacă societățile A. ar fi înregistrat în contabilitate achizițiile intracomunitare ar fi trebuit să plătească TVA încasat în urma vânzării mărfurilor în România, însă prin interpunerea circuitelor de tranzacționare fictivă au creat artificial TVA deductibil, care a condus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat.

În perioada 2009-2010, reprezentanţii legali ai S.C. A.F. S.R.L. și  S.C. A.F. S.R.L. au constituit un grup infracţional organizat împreună cu mai multe persoane, printre care şi cu inculpații S. E. şi V. O., în scopul organizării unor circuite financiare fictive de natură să asigure sustragerea societăţilor comerciale de la achitarea TVA aferentă comercializării pe piaţa internă a produselor alimentare achiziţionate din spaţiul intracomunitar.

Astfel, inculpații S. E. și V. O. şi alte persoane apropiate au reuşit să creeze un mecanism extrem de bine pus la punct, înfiinţând pe teritoriul României, prin intermediul mai multor persoane, zeci de societăţi comerciale cu un comportament de tip fantomă, care funcționau o scurtă

perioadă de timp, fiind interpuse în raporturile comerciale dintre furnizorii  reali de marfă din Uniunea Europeană și beneficiarii finali S.C. A. F. S.R.L. și S.C. A.F. S.R.L..

În perioada 2008 – 2010, alături de alte persoane, inculpatul S. E. era cunoscut în piață pentru posibilitatea de a pune la dispoziţie lanţuri de societăţi comerciale, existând și alte societăți beneficiare, care au apelat la acesta pentru ascunderea adevăratei proveniențe a mărfii.

Din actele de urmărire penală efectuate rezultă că, după ce inculpatul S. E. a fost arestat în luna noiembrie 2010, S.C. A.F. S.R.L. și S.C. A.F. S.R.L. au continuat activitatea infracțională și în cursul anilor 2011-2012, colaborând cu coordonatorii altor rețele de societăți comerciale.

Astfel, în perioada 2011-2012 reprezentanții legali ai S.C. A.F. S.R.L. și S.C. A.F. S.R.L. au apelat la mai multe persoane, respectiv la inculpații Y. S., Y. A., P. E., N. U. și T.M, cunoscute în piață pentru faptul că dețineau controlul asupra unor societăți comerciale ce erau înființate sau preluate cu scopul de a fi utilizate în circuite financiare fictive, folosite în vederea sustragerii de la plata obligațiilor către bugetul de stat.

În schimbul unor comisioane, persoanele menționate mai sus puneau aceste societăți la dispoziția clienților care doreau să facă achiziții intracomunitare sau importuri, fiind interpuse între furnizorul intracomunitar și beneficiarul real al mărfii.

Societățile interpuse aveau, în general, asociați și administratori cetățeni străini, care aveau reşedinţa în România doar pentru perioada necesară înființării societății după care părăseau teritoriul țării, nu înainte de a lăsa documente semnate în alb, ce urmau să fie folosite de persoanele menționate mai sus, în vederea efectuării de operațiuni comerciale.

Aceste societăți erau utilizate pentru o perioadă scurtă, timp în care acumulau datorii la bugetul de stat și nu depuneau declarațiilefiscale, după care erau cesionate, de regulă unor cetățeni străini, care figurau ca asociați sau administratori la zeci și chiar sute de firme și care nu se mai aflau pe teritoriul României, scopul cesiunii fiind acela de a îngreuna urmărirea activității societății.

Pentru o parte dintre societățile comerciale utilizate, în special cele care facturau marfa direct către beneficiarul real, era necesară prezența administratorului pe teritoriul României, pentru a fi contactat în cazul în care erau efectuate controale.

Societățile cu comportament de tip „fantomă”, interpuse în lanțurile comerciale între furnizorii din spațiul comunitar şi societățile beneficiare S.C. A.F. S.R.L. și S.C. A.F. S.R.L. ori nu au funcționat la sediile sociale declarate, ori contractele privind sediile sociale erau expirate, multe dintre acestea neavând puncte de lucru și nici salariați.

Sediile sociale erau formale, de cele mai multe ori fiind sediile unor cabinete de avocatură şi utilizate exclusiv pentru primirea corespondenței.

Societăţile erau înfiinţate de regulă, pe numele unor persoane greu de identificat, având cetăţenie străină sau pe numele unor persoane apropiate liderilor grupului infracțional, care acceptau să figureze în calitate de asociat/administrator, în schimbul unor sume de bani.

Majoritatea persoanelor care figurau ca asociați sau administratori ai societăților comerciale interpuse nu au putut fi găsite, întrucât fie s-au aflat în România doar pe perioada necesară înfiinţării societăţilor comerciale, după care au părăsit teritoriul ţării, fie au avut o situație financiară modestă și nu au locuit la adresele de domiciliu/reședință. În situaţiile în care asociaţii/administratorii au fost identificaţi, aceştia au declarat că nu cunosc nimic cu privire la activitatea societăților comerciale respective, întrucât nu au făcut decât să semneze anumite documente, la cererea membrilor grupului infracţional. În activitatea infracţională aceste societăţi comerciale au fost folosite pentru a simula tranzacţii comerciale, fiind interpuse între un furnizor extern și societatea care reprezenta adevăratul beneficiar al tranzacţiei. După o perioadă de timp, societăţile erau cesionate, de regulă tot unor cetățeni străini care deţineau calitatea de asociat/administrator la mai multe societăți comerciale şi care părăseau teritoriul țării la scurt timp după preluarea societăților.