Evenimentul Zilei > Politica > În pregătirea unui tun istoric, de 60 de miliarde de lei. Loteria Română, jucată la ruleta Fondului Suveran
În pregătirea unui tun istoric, de 60 de miliarde de lei. Loteria Română, jucată la ruleta Fondului Suveran

În pregătirea unui tun istoric, de 60 de miliarde de lei. Loteria Română, jucată la ruleta Fondului Suveran

S-a ajuns până la desființarea Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, lucru pentru care nici specialiștii din Ministerul Economiei nu au o explicație economică. Consiliul Național al IMM critică trecerea Loteriei la FSDI și desfi ințează bazele pe care se construiește Fondul Suveran.

În 3 mai, va fi adoptat tacit, la Senat, prima Cameră sesizată, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.22/2019 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.159/1999 privind înființarea Companiei Naționale „Loteria Română” – S.A., precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare și investiții. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat, în ultima ședință, înainte de minivacanța de Paște, un raport comun de admitere. „Soluțiile legislative preconizate au în vedere crearea posibilității ca, la momentul înființării unor fonduri suverane, la capitolul social al acestora să poată fi aportate acțiunile deținute de statul român la Compania Națională Loteria Română – SA”, se arată în document. Proiectul a primit avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

Contactat de Evenimentul zilei, președintele Comisiei pentru buget Viorel Arcaș nu a putut da detalii despre document. Potrivit raportului, repartizarea profitului companiei și modul de distribuire a dividendului se dispune de către Adunarea generală a acționarilor după ce acțiunile Loteriei se transferă din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a fondurilor suverane de dezvoltate și investiții.

La propunerea Ministerului Finanţelor, Guvernul a decis, în urmă cu aproximativ o lună, modificarea și completarea OUG 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil Fondurilor suverane de dezvoltare și investiţii. „Practic, prin această modificare Compania Naţională Loteria Română va putea face parte din Fondurile suverane de dezvoltare și investiţii”, preciza atunci Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Fond suveran, dar cu cântec

Chiar dacă Fondul suveran nu a fost încă înființat, există o mulțime de acțiuni controversate în jurul acestuia. De exemplu, decizia Ministerului Economiei de a desființa Departamentul pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului. Un înalt oficial din minister a declarat pentru Evenimentul zilei că documentul pus în dezbatere publică este absurd și de neînțeles chiar și pentru specialiști.

 Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică, pe 26 martie, „Ordonanța de urgență privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de privatizare a Ministerului Economiei pentru dezvoltarea în condiții de profitabilitate a activității operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar al statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Cum din titlul nu se înțelege nimic despre scopul acestei OUG, am deschis proiectul, de unde aflăm că „Ministerul Economiei se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbție a Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, instituție publică care se desființează și a preluării unui număr de 30 posturi vacante de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Economiei preia și exercită atribuțiile îndeplinite de DPAPS”.

O urgență de peste un an

După ce am aflat că scopul OUG este desființarea DPAPS, organism care s-a înfiinţat ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei prin reorganizarea Oficiului Participaţiilor Statului și Privatizării în Industrie. am vrut să înțelegem din ce motiv se impune o asemenea măsură, așă că am mers la Nota de Fundamentare unde se poate citi: „Așadar, scopul proiectului de act normativ îl constituie emiterea unor măsuri adecvate în vederea asigurării unității și coerenței procesului de privatizare, prin internalizarea DPAPS în cadrul Ministerului Economiei. Astfel, elaborarea și monitorizarea implementării strategiilor de administrare și privatizare a operatorilor economici cu capital de stat și luarea deciziilor aferente se vor realiza la inițiativa ministerului de resort”. Caracterul de urgență este justificat așa: „reținându-se că, în cazul neadoptării măsurilor propuse, nu se pot asigura punerea în aplicare a Programului de guvernare acceptat de Parlament și îndeplinirea rolului ministerului de instituție publică implicată în privatizare”. Cum ultimul Programul de guvernare a fost aprobat de Parlament în urmă cu mai bine de un an, ce or fi păzit cei din Ministerul Economiei până acum?, e întrebarea firească.

Măsuri luate departe de ochii lumii

 Pentru lămuriri, am apelat un fost demnitar în mai multe guverne, specialist în privatizări și mediul de afaceri, care ne-a spus: „Este limpede că măsura este una dintre multele pe care guvernul le ia, departe de ochii publicului, în pregătirea constituirii FSDI. Legat strict de desființarea DPSAP, părerea mea este că Departamentul, care avea oarece autonomie, îi încurca în trecerea companiilor de stat în componența Fondului, de unde unele vor fi înstrăinăte prin vânzarea acțiunilor. După adoptarea OUG, decizia este doar în mâna ministrului, care răspunde comenzilor de la partid”.

Cu o zi înainte, pe 25 martie, Ministerul Economiei pusese în dezbatere „Ordonanța de urgență privind consolidarea poziției de acționar a statului și unele măsuri privind administrarea participațiilor statului” prin care DPSAP era împuternicit să cumpere acțiuni în numele statului la companii, iar unde statul devine acționar majoritar guvernanța corporativă a întreprinderilor publice nu se mai aplică. Concluzia: După adoptarea celor două OUG, conducerea politică a Ministerului Economiei va face ce va dori cu societățile cu capital majoritar de stat.

 

Prețul plătit de Toader

Există temerea, speculată și de partidele de Opoziție, că, prin Fondul suveran, marile companii vor fi vândute la prețuri de nimic. Adoptarea actului normativ poate însemna „100 de ani de închisoare”. Pe acest raționament, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a a refuzat să dea avizul. Acest refuz venea în 11 martie și atunci, susțin sursele noastre, s-a decis mazilirea lui Toader. Într-o adresă transmisă Ministerului Finanțelor Publice, lui Eugen Teodorovici, susținător frenetic al proiectului, personal. Tudorel Toader constata, în primul rând, că nu se susține urgența OUG, potrivit Constituției, printr-o simplă declarație în preambulul proiectului prin care se arată că „vizează interesul general public”. Cu trimitere la articole de lege, fostul ministru explica ministrului de Finanțe viciile de neconstituționalitate prin faptul că pune situațiile particulare, ale companiilor în discuție, în același act normativ.

Concret, referitor la Loterie, Toader spunea că „este necesară completarea normelor cu modalitățile în care deținerea directă sau indirectă a capitalului social de către stat se poate manifesta” și că „norma juridică este neclară în actuala redactare”. În documentul ministrului se semnalau mai multe neclarități ale proiectului de OUG, se arată că „această intervenție (în Statutul companiei-n.r.) creează insecuritate și instabilitate juridică”. Observațiile făcute de ministrul Justiției de atunci se întind pe opt pagini, dar, în proiectul de lege, nu s-a făcut nicio modificare.

 

28 de companii pleacă de la stat

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, publicat de Ministerul Finanţelor la începutul lunii martie, acţiunile deţinute de stat la 28 de companii vor participa la capitalul social al FSDI, reprezentând un aport în natură în valoare de 10,112 miliarde de lei. Capitalul social total al FSDI, iniţial, este stabilit la 19,112 miliarde de lei și este format din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei, provenit din venituri din privatizare și din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni nominative în valoare 10,112 miliarde de lei, deţinute de stat la cei 28 de operatori economici. Administrarea FSDI se va face în sistem dualist, de către un Consiliu de supraveghere și un Directorat, în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Consiliul de Supraveghere este format din 9 membri, desemnaţi de Adunarea generală a acţionarilor în urma unui proces de selecţie, cu un mandat de 5 ani care poate fi reînnoit.

 

Rechizitoriul FSDI realizat de Consiliul Național al IMM

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) atrage atenția, printr-un document intitulat „Punct de vedere privind introducerea Loteriei Române și a Imprimeriei Naționale în cadrul unui fond suveran de dezvoltare/investiții. Organizarea și funcționarea FSDI SA”, că acțiunile deținute de stat la companiile care vor intra în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții vor putea fi vândute oricui, chiar și persoanelor fizice, fără nicio procedură.

Astfel, statul român își poate pierde calitatea de acționar al societăților care sunt în structura FSDI, multe dintre ele strategice, ca Nuclearelectrica, Romgaz, Compania Administrația Porturilor Maritime, din cauza imposibilității executării obligației de a restitui sumele împrumutate de Fond sau prin efectul vânzării de către acesta al pachetelor de acțiuni.

Analizând Proiectul de OUG privind unele măsuri în domeniul administrării participațiilor statului, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare și investiţii, care are scopul introducerii Loteriei Române și a Imprimeriei Naționale în FSDI, CNIPMMR constată că, la bugetul de stat, nu va mai ajunge profitul obţinut de Loteria Română și Imprimeria Naţională, Fondul neavând nici obligaţia de a constitui rezerve legale sau de a acoperi pierderile din anii precedenţi.

Potrivit OG nr. 64/2001 la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale și societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel.

Practic, acești bani rămân exclusiv la dispoziţia Fondului care poate decide să facă orice dorește cu ei, neexistând nicio răspundere a Directoratului sau a Consiliului de Supraveghere în acestă privinţă.

Pierderi de 1 miliard de euro la bugetul de stat pe 2019

 Ministerul de Finanţe recunoaște în nota de fundamentare că „impactul asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2019, în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI, estimată la 4,7 miliarde lei” (echivalentul a 1 miliard de euro).

Ministerul Finanţelor Publice nu ne spune de unde va fi luată această sumă pentru completarea bugetului de stat pe anul 2019 și nici dacă ea se regăsește în Legea bugetului de stat, arată Consiliul IMM.

Susţinerea că această pierdere va fi recuperată în anii următori primului an de funcționare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acționar unic potrivit hotărârii Adunării Generale a Acționarilor de repartizare a profitului și stabilire a dividendelor, nu are o justificare reală, deoarece conform art. 11 din OUG nr. 100/2018 „Fondurilor nu li se aplică prevederile OG nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome”.

Indisponibilizarea fondurilor publice

Proiectul de înfiinţare a FSDI prevede: „Capitalul social inițial, subscris al FSDI este în valoare totală de 19.111.850.332 lei și este format din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei, precum și din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni nominative deținute de stat la operatorii economici prevăzuți în anexa la prezenta hotărâre, în valoare de 10.111.850.332 lei, stabilită la valoarea nominală a acțiunilor aportate”.

Aportul în numerar la capitalul social al FSDI, în valoare de 9 miliarde lei, aproximativ 1,9 miliarde de euro, trebuie vărsat potrivit Legii nr. 31/1990, în termen de maxim 12 luni. Practic aportul în numerar, de 1,9 miliarde euro, va fi indisponibilizat în capitalul social al FSDI, de Guvernul României.

Valoarea reală a aportului în natură va fi cunoscută după ce va fi evaluat de un expert autorizat numit de Registrul Comerţului. Dacă această valoarea va fi mai mică, este posibil ca valoarea aportului în numerar să crească, Guvernul indisponibilizând noi sume.

Răspundere difuză în cazul eșecului FSDI

CNIPMMR enumeră, în documentul citat, alte pericole care reies din proiectul FSDI:

● practic se va putea vinde oricui, chiar și persoanelor fizice, acţiuni la societăţile deţinute total/parţial de stat prin FSDI, fără nicio procedură;

● putem asista la o modalitate mascată de trecere în proprietatea privata a unor investitori a companiilor de stat, fără respectarea cadrului legal comun;

● niciun reprezentant în cadrul organelor de conducere al FSDI sau vreun reprezentant al puterii politice nu va avea nicio răspundere, motivându-se că:

a) din cauza condiţiilor de piaţă – ex: prăbușirea bursei, fenomene economice care nu au fost prevăzute – s-a produs eșecul proiectului de afaceri respectiv, sau

b) a fost obligat prin strategia societăţi, care a fost doar propusă și nu aprobată, iar cel care aprobă va susţine că a fost constrâns de liniile directoare aprobate de Guvern, acesta din urmă spunând că doar a adoptat un act normativ, pe care nu el trebuia sa il pună în aplicare.

Probleme de constituţionalitate

CNIPMMR susţine că modalitatea în care este reglementată problema fondurilor suverane de dezvoltare și investiţii ridică probleme raportat la dispoziţiile Constituţiei și la jurisprudenţa Curţii Constituţionale:

Din perspectiva garantării și ocrotirii proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular, potrivit art. 44 alin. 2 din Constituţie, se constată instituirea unui regim preferenţial pentru o societate pe acţiuni, având denumirea de Fond Suveran de Dezvoltare și Investiţii, proprietate privată a statului, în raport cu alte societăţi private, proprietatea altor titulari.

Legea trebuie să ocrotească proprietatea privată în același mod indiferent de titular. O societate pe acţiuni, înfiinţată de stat, va beneficia de înlesniri și derogări de la legislaţia care reglementează activitatea celorlalte societăţi.

Se încalcă dispoziţiile art. 135 – Economia, din Constituţie, potrivit căreia:

„1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă și concurenţă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie”.

Asigurarea concurenţei loiale, respectarea libertăţii de a desfășura activităţi economice garantează existenţa economiei de piaţă.

Se constată că, în lipsa unor derogări de la legislaţia în vigoare, aceste societăţi pe acţiuni ale statului denumite Fonduri Suverane de Dezvoltare și Investiţii nu pot performa.

 Toate fondurile de investiţii funcţionale din lume acţionează respectând cadrul legal general și concurenţa loială pe pieţele respective, fără acordarea de avantaje și derogări de la lege.

 

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News