După Arabia Saudită și Statele Unite, premierul britanic Boris Johnson a atribuit Teheranului atacurile împotriva rafinăriilor Aramco.
Johnson a precizat că „lucrează cu aliații americani și europeni la construirea unui răspuns”. Dosarul iranian se află în centrul preocupărilor Adunării generale a ONU, care are loc săptămâna aceasta.
"Pot să vă spun că Regatul Unit atribuie Iranului responsabilitatea foarte probabilă pentru atacurile de la Aramco", a spus premierul britanic.
Downing Street a declarat că aceste atacuri au fost făcute cu drone și rachete de croazieră.
În drum spre Adunarea Generală a ONU, ale cărei dezbateri încep astăzi, Johnson a lansat și posibilitatea trimiterii de trupe în Arabia Saudită pentru o ajuta să-și apere instalațiile petroliere, chiar dacă a insistat, citat de Politico, asupra faptului că Marea britanie vrea să „dezamorseze tensiunile din regiunea Golfului”.
"Vom examina cum am putea fi utili dacă am fi întrebați - pe baza planului exact", a spus el, adăugând că Londra va „lua în considerare” orice solicitare de ajutor militar din partea Arabiei Saudite și a Statelor Unite, „în funcție de un plan exact”.
Donald Trump a trimis deja trupe pentru a ajuta apărarea aeriană și antirachetă saudită. Johnson a indicat că este gata să se întâlnească, astăzi, cu președintele Iranului, Hassan Rohani, în marja summit-ului ONU.
Premierul britanic a mai declarat că punerea la punct a unui răspuns internațional în urma atacului atribuit Teheranului va fi în centrul „eforturilor sale” la summit-ul din New York.
„Dificultatea este de știut cum trebuie organizat un răspuns adecvat”, a estimat Johnson, precizând că va discuta cu președintele Franței, Emmanuel Macron (care, prudent, a declarat că va negocia o mediere pentru reluarea discuțiilor SUA-Iran) și cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
În paralel, un înalt oficial al guvernului britanic a spus că o declarație a rebelilor Huthi din Yemen potrivit căreia ei se află în spatele atacului din Arabia Saudită este „neplauzibilă”, rachetele folosite fiind iraniene iar „amploarea și sofisticarea lor” sunt „incompatibile” cu capacitățile rebelilor huthi.
După ce Trump a încurajat, în ultimele luni, o întâlnire cu Rohani, evenimentele s-au precipitat după atacurile din 14 septembrie asupra rafinăriilor principalului aliat al americanilor din Golf.
Deocamdată, Trump a declarat, citat de Le Figaro: ”Statele Unite sunt cea mai mare țară din lume, nu a fost niciodată atât de puternică și are, fără îndoială, unul dintre cei mai mari președinți din istorie".
Însă Trump a fost ezitant asupra Iranului, între amenințări repetate cu o intervenție militară și apeluri pentru „o soluție pacifistă”.
În ipoteza unei întâlniri cu Rohani, locatarul Casei Albe nu a tranșat: „nimic nu este exclus, dar nu am intenția să-l întâlnesc”.
Nici Teheranul nu închide complet ușa în nasul lui Trump, dar cu condiția unei ridicări a sancțiunilor în schimbul unei supravegheri permanente a facilităților nuclare iraniene, a explicat ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, precizând, mai poetic, că „ramura de măslin a fost întotdeauna pe masă, dar noi o oferim din nou”.
În urmă cu trei luni, după ce Iranul a distrus o dronă americană, Trump a declarat că a renunțat la represalii, „cu 10 minute înainte de a le lansa”.
După atacul rafinăriilor Aramco, el a folosit expresia „locked and loaded” pentru a arăta iar că SUA sunt pregătite să lovească.
Dar aceste amenințări nu au fost urmate de un efect. Analiștii apreciază că Trump nu se va lansa într-un conflict militar, mai ales că în 2016 a câștigat alegerile tocmai criticând implicarea americană în „războaie inutile”, în special cele din Orientul Mijlociu.
Iranul cunoaște reticența lui Trump pentru recursul la forță militară și poate exercita presiuni asupra Casei Albe, așteptând alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.
Până acum, Trump a ales politica de „presiune maximă”, adică sancțiuni economice și finanicare mai severe împotriva Iranului, de trimitere de întăriri militare în Golf, căutând susținerea din partea aliaților tradiționali, precum Marea Britanie.
Ieri, Teheran a anunțat că petrolierul suedez sub pavilion britanic Stena Impero, sechestrat în iulie de către Iran în strâmtoarea Ormuz, a fost eliberat