Evenimentul Zilei > Actualitate > Locul Kosovo este în UE, alături de România
Locul Kosovo este în UE, alături de România

Locul Kosovo este în UE, alături de România

INTERVIU EVZ: Hashim Thaci, şeful guvernului de la Priştina, invită Bucureştiul să recunoască noul stat balcanic, subliniind că relaţiile bilaterale ar fi în interesul ambelor ţări.

Şeful executivului de la Priştina, fost lider politic al  Armatei pentru Eliberarea Kosovo (UCK), trece în revistă, într-un interviu acordat în exclusivitate EVZ, situaţia din statul balcanic la mai bine de doi ani de la apariţia sa pe harta Europei şi aşteptările pe care le are de la ţara noastră.

EVZ: România se numără printre cele cinci state membre UE care nu au recunoscut încă statul Kosovo. Bucureştiul a sprijinit chiar poziţia Serbiei în demersul  de contestare a indepdendenţei Kosovo la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ). Ce argumente aţi folosi, dacă nu aţi făcut-o deja, pentru a convinge liderii români să recunoască noul stat?
Hashim Thaci: În calitate de premier, aş dori să invit România şi celelalte ţări UE care nu ne-au recunoscut încă să accepte statul Kosovo suveran şi independent. Trebuie să subliniez că independenţa Kosovo este o realitate ireversibilă.

Declaraţia noastră de independenţă a fost expresia voinţei poporului nostru pentru autodeterminare, a avut la bază Planul Ahtisaari şi a prezentat Kosovo celorlalte ţări ale lumii drept un stat prietenos. Astăzi, independenţa noastră a adus mai multă pace, stabilitate şi cooperare regională şi, odată cu independenţa noastră, progresul regional a devenit la rândul său ireversibil. Viitorul Kosovo este în cadrul UE şi NATO şi este un viitor alături de România, ca membri ai familiei euro-atlantice.

Credeţi că temerile României privind minoritatea sa maghiară şi eforturile sale de a obţine autonomia teritorială, invocate informal drept argument pentru a respinge independenţa Kosovo, sunt justificate? Pot fi comparate cele două situaţii?
Kosovo este un caz sui generis şi nu poate fi comparat cu nici un alt caz din lume. Kosovo a fost victima a decenii întregi de represiune, de-a lungul cărora poporul kosovar a fost discriminat, segregat, victimizat, exclus şi epurat etnic.

Kosovo a fost privat de autonomia de care beneficia în cadrul Iugoslaviei, a fost victima unei campanii brutale de stat de epurare etnică dusă într-un război în care 15.000 de oameni şi-au pierdut viaţa şi un milion de persoane s-au refugiat în afara Kosovo. Apoi, după războiul şi intervenţia NATO din 1999 şi după perioada interimară de democraţie şi de construcţie a instituţiilor sub auspiciile Naţiunilor Unite, Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008, în urma unui proces lung şi anevoios de identificare a statutului în baza Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.

Negocierile pentru stabilirea statutului au fost coordonate de emisarul special al ONU, Martti Ahtisaari, câştigător al Premiului Nobel pentru Pace. În final, Serbia a refuzat propunerea acestuia şi am fost nevoiţi să acţionăm în numele poporului kosovar pentru a-i garanta viitorul. Prin urmare, independenţa Kosovo nu poate fi comparată cu nici o altă situaţie şi acceptarea independenţei este un act în favoarea Kosovo şi poporului său şi nu împotriva Serbiei sau altei ţări.

Consideraţi că refuzul României de a recunoaşte Kosovo împiedică eforturile regionale de integrare Euro-atlantică?
Chiar dacă nu toate ţările membre UE recunosc independenţa Kosovo, ele sunt în schimb convergente în privinţa sprijinirii perspectivei europene a Kosovo şi a Balcanilor de Vest. Acestea fiind spuse, nerecunoaşterea independenţei de către cele cinci state comunitare face într-adevăr ca o serie de aspecte legate de integrare să fie mai dificile pentru Kosovo. Este important ca Priştina să aibă o perspectivă europeană clară astfel încât să nu devenim o gaură neagră în regiune iar sprijinul pentru integrarea europeană să rămână ridicat la nivelul opiniei noastre publice.

Relaţiile bilaterale şi diplomatice dintre România şi Kosovo ar consolida cooperarea atât politică, cât şi economică între ţările noastre. În consecinţă, Guvernul Kosovo crede că este în interesul nostru reciproc ca România să recunoască independenţa noastră. Acest lucru nu înseamnă că guvernul Kosovo nu invită oficialii români la cooperare la niveluri diferite – politici, economic şi social, care poate avea loc fără o recunoaştere formală. Acest tip de cooperare poate fi ulterior baza unor eventuale relaţii la nivel de stat.

În cazul unui verdict favorabil Serbiei dat de CIJ, ce impact va avea decizia asupra procesului de recunoaştere a independenţei Kosovo? Belgradul, de exemplu, speră ca un astfel de verdict să convingă statele care încă nu s-au pronunţat însă în acest sens să adopte o poziţie negativă.
Nu cred că CIJ va da un verdict favorabil Serbiei. Deşi nu vreau să politizez acest proces, cred că CIJ va delibera în favoarea declaraţiei noastre de independenţă legitime proclamate de liderii aleşi ai Kosovo. Indiferent de decizia consultativă a CIJ, independenţa Kosovo este, subliniez din nou, ireversibilă. Cred că, după verdictul curţii, vor avea loc negocieri într-un ritm mai susţinut.

După ce primim avizul CIJ, eu, ca premier, voi aştepta cu nerăbdare stabilirea de noi relaţii cu Serbia, ca două state distincte, în paralel cu noi legături cu Bruxelles-ul, care să contureze perspectiva europeană clară a Kosovo. Este timpul ca ţările din regiune să fie partenere şi nu adversare. Putem să ne alăturăm Europei doar în calitate de parteneri.

Presa internaţională a speculat că atât UE, cât şi SUA, pregătesc diferite scenarii pentru situaţia în care CIJ deliberează în favoarea Serbiei. Dumneavoastră aveţi în vedere un astfel de scenariu?
Guvernul meu îşi coordonează îndeaproape răspunsul la decizia CIJ împreună cu prietenii Kosovo – SUA şi UE. Oricare ar fi scenariul, sunt pe deplin pregătit să continui să conduc Kosovo ca stat independent şi suveran şi cu o integritate teritorială inalienabilă.

Analistul american de politică externă Nicholas Gvozdev a apreciat într-un material semnat în revista „Foreign Affairs” că „statutul şi graniţele” Kosovo sunt chestiuni separate şi că „în timp ce statutul nu mai poate fi negociat, subiectul graniţelor rămâne unul deschis”. De asemenea, presa internaţională a adus recent în discuţie un scenariu în care nordul Kosovo este cedat Serbiei în schimbul normalizării relaţiilor cu Belgradul. Luaţi în considerare o astfel de ipoteză?
Vocile favorabile divizării nu sunt ceva nou pentru mine şi nici pentru oricine altcineva din Balcani. Totuşi, trebuie să ne amintim că există mai multe astfel de cazuri nesoluţionate în regiune şi pentru care orice diviziune, indiferent de loc, ar genera un efect de domino.

Prin urmare, divizarea Kosovo nu va fi acceptată de nimeni. Independenţa Kosovo, aşa cum a fost concepută în Planul Ahtisaari, trebuie văzută ca model în regiune pentru afirmarea drepturilor minorităţilor. Astfel, calea spre viitor a regiunii noastre este cea în care fiecare ţară îşi respectă şi protejează societatea diversă.

Noua strategie pentru nordul Kosovo, care vizează integrarea populaţiei sârbe din zonă şi care a fost anunţată la începutul acestui an, a început deja să dea roade? Dispuneţi de un plan de rezervă în cazul în care va eşua?
Kosovo dispune acum o abordare complexă privind integrarea zonei de nord, concepută de guvern în colaborare cu Biroul Civil Internaţional. Strategia încearcă să stabilească ordinea şi statul de drept în nord, obiective vitale pentru cetăţenii care locuiesc acolo.

Avem în vedere apoi, prin intermediul aceleiaşi strategii, să organizăm alegeri libere şi democratice care să ducă la descentralizare şi să aducă lideri legitimi în zonă, pentru toţi locuitorii de acolo, dar şi pentru guvernul Kosovo.

În cele din umră, administraţia mea este angajată să intensifice investiţiile în această zonă pentru a ridica nivelul de trai. Suntem încă în faza preliminară de implementare a strategiei, dar suntem convinşi că aceasta este modalitatea necesară soluţionării problemei din nord.

Care sunt pilonii economiei din Kosovo?
Guvernul se concentrează pe construirea şi revitalizarea infrastructurii publice şi pe utilizarea resurselor noastre naturale şi umane vaste. Administraţia mea a investit masiv în sectorul transporturilor, construind noi drumuri şi întreţinându-le pe cele vechi, domeniu de importanţă deosebită pentru dezvoltarea ţării noastre. În sectorul energiei, ne-am angajat să utilizăm resursele noastre naturale pentru construirea termocentralei „Kosov e Re” (Noul Kosovo) de 1.000 de megawaţi şi a hidrocentralei „Zhur” de 300 de megawaţi.

Ambele sunt proiecte care se înscriu în strategia noastră sustenabilă de a asigura alimentarea cu energie electrică pentru locuitorii Kosovo. În final, toate instituţiile din Kosovo sunt deplin angajate în combaterea corupţiei, crimei organizate şi altor fenomene negative – un stat de drept este o condiţie preliminară dezvoltării economice reale şi atragerii de investiţii străine.

Kosovo a primit până acum ajutoare externe de peste patru miliarde de euro. Multe voci din afara ţării cer acum Priştinei să pună bazele unei economii viabile şi să iasă din acest cerc vicios al ajutoarelor externe. În ce măsură problema nefinalizată a statutului Kosovo afectează investiţiile străine?
Independenţa Kosovo este asigurată. Sunt conştient că nu suntem încă membri ai ONU şi că nu avem relaţii normale cu Serbia, dar aceste lucruri nu ar trebui să reprezinte o barieră în calea investiţiilor străine. Investitorii străini sunt bineveniţi în Kosovo. Statul nostru are un climat faorabil investiţiilor străine şi mulţi investitori străini prezenţi deja în Kosovo pot confirma acest lucru.

Am sărbătorit recent demararea proiectului de construcţie a primei autostrăzi din Kosovo, evaluat la aproape un miliard de dolari. Tocmai am anunţat compania câştigătoare care va va lua în concesiune a aeroportul internaţional pentru următorii 20 de ani (consorţiul Limak-Aeroport de Lyon, n.r.). Intenţionăm, de asemenea, să privatizăm companiile naţionale de poştă şi telecomunicaţii în cursul acestui an.

Investiţiile sunt o realitate în Kosovo iar cele străine beneficiază de sprijinul meu şi al guvernului pe care îl conduc. Kosovo este membru al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al Băncii Mondiale iar guvernul depune acum eforturi pentru a deveni membri şi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Ne îndreptăm spre un Kosovo cu o economie viabilă şi autosustenabil iar investiţiile străine sunt cruciale pentru atingerea acestui obiectiv.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.