Graniţa dintre Călăraşi şi Ilfov, locul unde sărăcia se învecinează cu bunăstarea

Graniţa dintre Călăraşi şi Ilfov, locul unde sărăcia se învecinează cu bunăstarea

Polul avuţiei se întâlneşte cu polul lipsurilor la graniţa dintre Călăraşi şi Ilfov, judeţele cu cel mai mic, respectiv cel mai mare salariu din ţară. Bogaţia nu se extinde din cauza investiţiilor mici.

Chiar lângă regiunea Bucureşti-Ilfov, unde dezvoltarea economică asigură cea mai mare bunăstare din ţară, se află judeţul Călăraşi, locul cu cele mai reduse salarii, de două ori mai mici decât cele din Capitală.

Venitul salarial mediu net al bucureştenilor a fost, anul trecut, de 1.945 de lei, iar cel al călărăşenilor de numai 980 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), prelucrate de EVZ.

Cum e posibil ca localităţile vecine cu Ilfovul să nu atragă deloc din bunăstarea de acolo? "În Călăraşi nu au investit serios nici oamenii de afaceri români şi nici cei străini. Consiliile locale ar fi trebuit să încheie parteneriate cu firmele, de exemplu, pentru agricultură", explică Florea Pîrvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

Potrivit acestuia, o soluţie prin care autorităţile locale ar fi atras investitori este construirea de parcuri industriale. Însă nu este de mirare ce se întâmplă, în condiţiile în care acolo nu ai căi bune de transport, nu ai aeroport, nu ai forţă de muncă bine calificată, adaugă Pîrvu.

Totuşi, câteva afaceri sunt amplasate acolo: fabrica de sticlă a Saint-Gobain sau fabrica de biodiesel a Prio Biocombustibil.

Gară cu trenuri personal

De exemplu, dacă un om de afaceri ar dori să meargă cu trenul de la Bucureşti la Călăraşi, are doar varianta să ajungă cu personalul, chiar dacă pleacă într-un rapid sau accelerat, cu transbordare la Ciulniţa.

Eliza Nechifor, coordonator comunicare la compania de recrutare Manpower, spune că, atunci când o companie in vesteşte în România, alege cu atenţie localitatea, în funcţie de potenţialul educaţional şi de nivelul social.

Cei mai bogaţi români, în Bucureşti, Gorj şi Sibiu

Cele mai mari salarii se înregistrează în zonele cu o pondere mare a activităţilor de servicii precum bănci, IT sau unde sunt companii multinaţionale, explică Eliza Nechifor.

După Bucureşti şi Ilfov, în topul celor mai mari salarii urmează Gorjul, cu venituri de 1.494 de lei în medie pe lună, în 2010, conform mediei ponderate a salariilor lunare de anul trecut din judeţele ţării, calculată de EVZ pe baza datelor INS. Pe următorul loc s-au plasat judeţele Sibiu (1.481 de lei), Timiş (1.432 de lei) şi Cluj (1.427 de lei).

La polul opus, judeţele unde românii primesc cele mai mici salarii sunt, după Călăraşi, Maramureş (1.013 lei/lună), Vrancea (1.015 lei/lună) şi Vaslui (1.016 lei/lună).

Firmele se pregătesc de noi angajări

Managerii români au cele mai optimiste previziuni de angajare a personalului din ultimii doi ani. Potrivit unui studiu publicat ieri de Manpower, angajatorii anticipează creşteri de personal în al doilea trimestru al acestui an. Previziunile de angajare au crescut cu 7% faţă de trimestrul anterior.

La nivel regional, cele mai optimiste previziuni de angajare le-au raportat angajatorii din regiunea Sud-Est, urmaţi de cei din centrul ţării, în timp ce în vestul ţării se manifestă un optimism prudent. Angajatorii din regiunile Sud-Vest şi Nord-Est anticipează des creşteri ale angajărilor, potrivit studiului efectuat pe un eşantion de 751 de angajatori.

NIVELUL DE TRAI, ERODAT DE INFLAŢIE

Viaţa s-a scumpit, iar salariile au stat pe loc în ultimul an

Scumpirile pe linie care au lovit românii în ultimul an, odată cu majorarea TVA de la 19% la 24%, începând cu 1 iulie, ne-au scăzut nivelul de trai, în condiţiile în care salariul nu a crescut, ci chiar a scăzut uşor, cu 0,1, în ianuarie 2011 faţă de ianuarie 2010, potrivit datelor publicate ieri de Institutul de Statistică (INS). Practic, la un salariu mediu net mai mic, preţurile au crescut cu aproape 7%, sărăcind populaţia.

Datele oficiale arată că salariul mediu net al românilor a fost, în luna ianuarie 2011, de 1.424 de lei. Comparativ cu luna decembrie 2010, venitul s-a redus cu 72 de lei, echivalentul a 4,8%. Câştigul salarial mediu brut a fost, potrivit INS, de 1.963 de lei, în ianuarie 2011, cu 5% mai mic decât cel înregistrat în luna precedentă.

De cele mai mari salarii nete, de 3.430 de lei, s-au bucurat angajaţii în serviciile legate de tehnologia informaţiei. La polul opus, cele mai mici venituri le-au avut angajaţii în hoteluri şi restaurante, 847 de lei.

Cui i-a scăzut cel mai mult salariul

Cele mai mari reduceri de salarii, în ianuarie faţă de decembrie, le-au suportat angajaţii în extracţia minereurilor metalifere, de 36%, urmaţi de cei din fabricarea produselor farmaceutice, unde reducerea a fost de 25,9%. Salarii diminuate cu 20%-22% sau înregistrat în extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, silvicultură şi exploatare forestieră.

Scăderi mai mici, cuprinse între 18% şi 20% au fost raportate în fabricarea echipamentelor electrice, intermedieri financiare, captarea, tratarea şi distribuţia apei. Cu sume cuprinse între 13% şi 16% s-au redus veniturile persoanelor care lucrează în textile şi producţia energiei electrice.

3.430 de lei a fost salariul în domeniul serviciilor în tehnologia informaţiei, cel mai mare câştig salarial înregistrat într-un domeniu de activitate în luna ianuarie 2011

Ne puteți urmări și pe Google News