Un grup de moţi a manifestat, ieri, pe străzile Clujului, cântând la vioară şi tulnic, în costume populare. Ei au cerut aplicarea Legii Moţilor
Am venit, simbolic, în faţa statuii lui Avram Iancu, Crăişorul Munţilor, pentru a protesta faţă de neaplicarea Legii Moţilor şi a arăta că, aşa cum a luptat Avram Iancu, vom lupta şi noi pentru drepturile moţilor. Cerem respectarea Legii Moţilor pentru că nici până acum aceasta nu se aplică. Cei care au carnet de moţ au dreptul la 15 mc de lemn pe an, la jumătate de preţ, lucru care nu se respectă. Un moţ nu are dreptul nici să comercializeze materialul lemnos, nu are dreptul să îl prelucreze decât prin firme, lucru care nu s-a întâmplat niciodată”, a spus unul dintre protestatari pentru Agerpres.
Ei au reclamat şi faptul că duc o viaţă foarte grea şi că nu pot să-şi valorifice la preţuri rezonabile nici produsele agro-alimentare, cum este cazul laptelui.
Legitimaţie de oameni serioşi
Pentru a obţine un carnet de moţ există o singură condiţie pentru cel care îl solicită, să aibă domiciliul stabil pe raza unei localităţi din Apuseni. Însă, sunt tot mai puţini cei care îl vor, deoarece ştiu că nu le foloseşte la nimic.
În secolul trecut, carnetul era mândria moţilor. Făceau comerţ în sudul ţării, unde vindeau cherestea, mere şi fructe de pădure. Arătau carnetul de moţ şi lumea ştia că are de-a face cu oameni serioşi. După 2000, a devenit o simplă hârtie fără nicio valoare.
Legea arată bine pe hârtie
Potrivit prevederilor legii nr. 33 din 18 mai 1996, cunoscută şi sub denumirea de Legea moţilor, locuitorii Munţilor Apuseni beneficiază de facilităţi fiscale pentru continuarea practicării unor meşteşuguri tradiţionale. De asemenea, legea finanţelor publice locale permite scutirea sau reducerea cu 50% a impozitelor datorate de locuitori.
Recomandările noastre
