În județul Sălaj, Transilvania, cu patru sate în componență, este localitatea cu cea mai scurtă denumire din România. Se numește Ip și de 12 ani este administrată de același primar, László Márkus din partea UDMR. În trecut, aici a avut loc un masacru.
Ip, comuna cu cea mai scurtă denumire din România
Ip are o suprafață de 60,13 km² și o populație de 3.288 locuitori, potrivit recensământului din 2021, cu densitate 65 loc./km².
Datele recensământului mai arată că 42,73% din populație este alcătuită din maghiari, 37,07% este reprezentată de români, iar minoritățile sunt rromii (14,29%) și slovacii (2,31%).
Și aici, ca și în alte comune din România se observă o scădere c ontinuă a populației. Cauza o reprezintă situația economică deficitară, care nu permite localnicilor să aibă un trai decent.
În plus, forța de muncă tânără emigrează în Italia, Spania, Germania și Ungaria, potrivit gandul.ro.
Cei mai mulți localnici sunt protestanți
Componența confesională a comunei Ip este majoritar protestantă (43,16%).
Pe locul doi sunt ortodocșii (40,45%).
Sunt înregistrate și alte minorități confesionale cum sunt baptiștii (4,62%), romano-catolicii (3,35%), greco-catolicii (1,86%) și penticostalii (1,55%).
Pentru 3,74% nu se cunoaște apartenența confesională.
Ip, locul unei mari tragedii
Masacrul din localitatea Ip se înscrie în seria masacrelor antiromânești desfășurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord. A avut loc în toamna anului 1940.
În vara anului 1940, României i se impusese cedarea Adealului de nord în favoarea Ungariei, iar visul dictatorului maghiar, Miklós Horthy, era acela de a reface Ungaria mare.
Miklos Horthy, dicatorul ungur Foto: World history archive/Profimedia
Datorită situației internaționale extrem de tensionate, România a fost nevoită să se supună condițiilor Dictatului de la Viena, din 30 august 1940.
În data de 7 septembrie a avut loc o explozie accidentală a unei grenade dintr-un depozit de armament. Doi soldați maghiari au fost uciși, iar ulterior s-a dovedit că incidentul nu a fost un act de sabotaj.
Patru români au fost atunci reținuți și au fost eliberați ulterior fără a li se aduce acuzații.
Dar în seara zilei de 13 septembrie, în complicitate cu o parte din locuitorii maghiari ai comunei, militarii horthysti au provocat un adevărat masacru.
Localnicii români au fost executați, iar unii chiar torturați cu deosebită cruzime, arată datele istorice.
În total, au murit atunci 157 de români.