SUA şi Israelul, cu sprijinul diplomaţiei europene, depun ultimele eforturi pentru a descuraja palestinienii să îşi caute independenţa la Naţiunile Unite.
Administraţia de la Washington a trimis o echipă de negociatori în Orientul Mijlociu pentru a încerca, in extremis, să determine Autoritatea Palestiniană să renunţe la demersul obţinerii independenţei la Naţiunile Unite. Presiunea asupra oficialilor americani este cu atât mai mare cu cât UE nu a reuşit până în prezent să adopte o poziţie unitară asupra demersului palestinian. În acelaşi timp, apelul lansat marţi de premierul turc Recep Tayyip Erdogan la statele arabe să facă front comun în favoarea unui stat palestinian a încins şi mai mult spiritele la Washington şi Ierusalim. Negociatorii americani David Hale şi Dennis Ross, alături de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi emisarul Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, fostul premier britanic Tony Blair, au programate întâlniri zilele acestea cu oficiali palestinieni şi israelieni, pentru a descuraja orice iniţiativă unilaterală la cea dea 66-a Adunare Generală a ONU. Obama, prins la mijloc "Singura cale de a obţine o soluţie pe termen lung este prin intermediul negocierilor directe între cele două părţi iar drumul spre acest obiectiv trece prin Ierusalim şi Ramallah, şi nu prin New York", a declarat secretarul american de Stat, Hillary Clinton. Lobby-ul încropit de Washington zilele acestea îl pune însă într-o situaţie incomodă pe preşedintele american Barack Obama, scrie ziarul "New York Times". Astfel, liderul democrat se vede nevoit să se opună aspi raţiilor către autodeterminare ale palestinienilor deşi, pe de altă parte, el a susţinut revoltele populare din Egipt, Tunisia, Libia şi acum Siria. Obama este presat însă de lobby-ul evreiesc din Congres să blocheze votul de la ONU privind demersul palestinian sau să suspende asistenţa financiară acordată palestinienilor. Un lucru e clar, admi nistraţia americană încearcă însă cu orice preţ să evite un vot în Consiliul de Securitate, pentru că un veto dat cauzei palestiniene ar pune-o într- o lumină proas tă în relaţiile cu lumea arabă. În paralel, Israelul şi-a intensificat eforturile diplomatice pentru a determina cât mai multe ţări indecise să nu voteze în favoarea unei rezoluţii palestiniene, avertizând cu sancţiuni economice şi financiare sau ameninţând cu anexarea coloniilor evreieşti din Cisiordania. Europa încă şovăie Deşi guvernul de la Ramallah nu a depus încă oficial cererea de aderare la ONU, blocul comunitar este divizat în ce priveşte aspiraţiile palestinienilor. Marea Britanie şi Franţa încă nu şi-au declarat intenţiile, iar Germania şi Italia se opune acordării statutului de membru deplin. Parisul înclină să-i susţină pe palestinieni, dar încearcă să obţină un compromis acceptabil şi de către Germania, în interesul unităţii UE. Ca şi în cazul SUA, presiunile asupra cancelariilor europene sunt uriaşe. Un sondaj dat publicităţii luni arată că o majoritate puternică din Franţa, Germania şi Marea Britanie pledează pentru un sprijin acordat de guvernele lor cauzei palestiniene la Naţiunile Unite. România a anunţat ieri că îşi menţine poziţia de principiu potrivit căreia reluarea negocierilor este cea mai bună modalitate de acţiune pentru obţinerea soluţiei celor două state - evreu şi palestinian. Autoritatea Palestiniană nu şi-a finalizat încă strategia diplomatică privind demersul de la ONU. Ar fi fost ideal însă ca Mahmoud Abbas să obţină înainte şi sprijinul grupării Hamas, cea care controlează Fâşia Gaza şi cu care a semnat recent un acord de reconciliere, pentru cauza palestiniană. "Singura soluţie pe termen lung este prin intermediul negocierilor directe între cele două părţi". HILLARY CLINTON, secretarul american de Stat Citiţi şi:
- Palestinienii au început demersurile oficiale pentru a obţine recunoaşterea ONU
- Palestinienii fac lobby, cerând României un vot favorabil la ONU sau măcar să se abţină