Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.

Vorbitorii de limbă română, discriminaţi în instanţele de la Comrat

În pofida prevederilor legislative, la Judecătoria Comrat se încalcă drepturile vorbitorilor de limbă română. Aceştia sunt nevoiţi să facă declaraţii în limba rusă la şedinţele de judecată, să asculte declaraţiile făcute în limba rusă, să primească sentinţe în limba rusă. Fără să li se asigure un translator sau să li se pună la dispoziţie decizia tradusă în română.

Majoritatea vorbitorilor de limbă română, ajunşi în instanţa de la Comrat, nu se opun ca şedinţele să se desfăşoare în rusă. Totuşi, sunt şi din ci care se opun. Este şi cazul lui Vadim Lupu, un antreprenor din oraşul Cahul.

În 2019, Vadim Lupu a fost recunoscut drept parte vătămată în urma unui accident de maşină pe teritoriul UTA Găgăuzia. Bărbatul spune că dosarul a fost tras pe linie moartă. Iar autorităţile de la Comrat au încercat să-l atragă în diferite scheme ca să renunţe la învinuiri. Iar procurorul pe caz a scris o plângere pe el că a ofensat-o.

„Dosarul, procesele verbale, şedinţele de judecată, până şi citaţiile, totul se face în limba rusă. Nu m-a întrebat nimeni dacă cunosc limba rusă şi accept ca şedinţele să aibă loc în această limbă. Pur şi simplu, nu vor. Chiar dacă sunt şi judecători care cunosc limba română. Cum este, de exemplu, Vasile Hrapacov”, a declarat Vadim Lupu pentru Evenimentul Zilei.

Anatol Munteanu din Chişinău a contestat în instanţa de Comrat un proces verbal al poliţiei rutiere din Găgăuzia. Acesta a declarat că nu cunoaşte limba rusă şi a cerut că şedinţele să se desfăşoare în română.

Instanţa i-a oferit un translator, iar şedinţa s-a desfăşurat tot în rusă

Prejudicii morale pentru că a fost judecată în limba rusă

Activista de la Chişinău, Maria Olar, a depus o plângere în instanţa civilă în care cere de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.

„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).

Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.

Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.

Ce se întâmplă în alte instanţe

Decizii în limba rusă se regăsesc şi la oficiul Taraclia a Judecătoriei Cahul. Am contactat-o pe Marina Rusu, judecătoare la Taraclia. Magistrata a pronunţat decizii atât în limba rusă, cât şi în română.

„Decizia privind limba în care se va desfăşura procesul o ia instanţa. În Taraclia locuiesc etnici bulgari. Pe lângă limba nativă, aceştia cunosc la perfecţie rusa. Dar majoritatea nu cunosc româna. În special, cei de la sate. La şedinţa preliminară întreb părţile dacă cunosc româna şi în ce limbă doresc să se desfăşoare procesul.

Totodată, multe cereri parvin în instanţă în limba rusă. În instanţa din Taraclia este angajat un singur traducător rus-român. Acesta nu reuşeşte să asigure traducerea pentru ca toate şedinţele de judecată să aibă loc în română.

Nu am avut solicitări de a desfăşura şedinţele de judecată în altă limbă, cum ar fi bulgară sau găgăuză. Dar eu nici nu cunosc aceste limbi. Totodată, codurile sunt traduse doar în limba rusă”, a declarat magistrata pentru EvZ.

În alte instanţe, din raioane unde există comunităţi întregi de vorbitori de limbă rusă, cum ar fi Bălţi sau Edineţ, şedinţele au loc în limba română. Iar celor care nu cunosc limba li se pune la dispziţie un interpret.

Totuşi, se mai întâlnesc cazuri când magisttraţii se adresează la justiţiabili direct în rusă, deşi procesul are loc în română.

Membru CSM: „Există o problemă”

Contactat de EvZ, Alexandru Postică, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a recunoscut că există o problemă.

„Autonomia a fost oferită Găgăuziei pentru păstrarea şi valorificarea valorilor culturale. Inclusiv şi a limbii găgăuze. Dar lucrurile au luat-o în altă direcţie.

Andrei Mironov, preşedintele interimar al Curţii de Apel Comrat, ne-a dat asigurări că numărul deciziilor pronunţate în română este în creştere.

Nu consider că este normal ca vorbitorii de limbă română să fie nevoiţi să participe la procese de judecată în limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova. Mă voi sesiza şi vom vedea ce putem face în cadrul CSM”, a precizat Postică.