A început redactarea Raportului european privind folosirea limbii materne în administrația publică locală și regională. Decizia de a întocmi acest document, care va fi prezentat forurilor europene în anul următor, a fost luată la Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei care s-a întrunit la sfârșitul lunii mai la Băile Bálványos, în Covasna.

Au participat reprezentanți ai administrațiilor publice locale și regionale din 47 state membre ale Consiliului Europei. Din România au participat reprezentanții UDMR, cei care vor și întocmi acest raport și care vor include și prevederea folosirii limbii maghiare ca a doua limbă oficială. Au fost invitate și autorități publice de la nivel național, dar nu au participat.

 

Înalt oficial european susține dreptul folosirii limbii materne

Gudrun Mosler-Törnström, președintele Congresului Autorităților Locale și Regio nale din Europa, a subliniat importanța dialogului și a înțelegerii reciproce și, după cum a spus, nu există o singură soluție bună care să satisfacă dorințele tuturor. „Trebuie să găsiţi soluţii proprii pentru regiunea dumneavoastră, dar dialogul rămâne cel mai important sistem de lucru.

Minorităţile pot deveni majorităţi şi invers, ţineţi cont de asta. De aceea este nevoie de înţelegere reciprocă. Ce este bun pentru o minoritate este bun şi pentru majoritate, de aceea dialogul este foarte important”, a declarat oficialul european.

Ea a adăugat că folosirea limbilor materne este un instrument important pentru democrație, „deoarece nu se poate comunica altfel, reprezintă un instrument care trebuie folosit pentru a-i determina pe localnici să se implice în mod activ în viața comunității”.

Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, Gudrun Mosler-Törnström, și-a exprimat speranța că prin această conferință se vor contura soluțiile optime pentru comunitatea maghiară.

Din 1994, când Consiliul Europei a înființat Congresul Autorităților Locale și Regionale Europene ca organism consultativ, acest for s-a întrunit în premieră în România.

 

Oficialii români de etnie maghiară se plâng

Președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc (foto), a afirmat că evenimentul este un început de drum și a rugat-o pe Gudrun Mosler-Törnström să fie purtător de cuvânt al Ținutului Secuiesc în forurile europene.

„Este o ocazie unică faptul că reprezentanții a 47 de țări să se afle în Ținutul Secuiesc și să vorbească despre drepturile minorităților, un aspect foarte important pentru noi. În județul Mureș avem multe probleme în legătură cu folosirea drepturilor lingvistice, cu bilingvismul și cred că, în timp ce ne risipim energiile pentru rezolvarea acestor probleme, ne-am putea preocupa de lucruri mult mai importante.

O astfel de conferință poate să fie un început de drum, un demers prin care toată lumea să înțeleagă că nu vrem nimic rău, vrem doar să trăim bine pe pământul nostru natal ca minoritate și majoritate. Chiar dacă nu găsim soluții imediate în urma acestei conferințe, vom deschide noi uși și sper că Parlamentul României și reprezentanții statului român ne vor asculta. Îi cer doamnei președinte să fie purtător de cuvânt al acestei regiuni”, a declarat Péter Ferenc.