Consiliul de securitate al ONU a votat joi seară târziu (vineri, 00.30 ora României) impunerea unei zone de excludere aeriană în Libia, pentru a-l împiedica pe Muammar Gaddafi să îi bombardeze pe rebeli şi odată cu ei pe civilii libieni. Forţele aeriene din Marea Britanie, Franţa, SUA şi unele state arabe se pregătesc chiar acum să participe la intervenţia în criza libiană, notează The Guardian.
Potrivit rezoluţiei iniţiate de Liban, Marea Britanie şi Franţa, cu sprijinul SUA, Consiliul de Securitate al ONU autorizează luarea "tuturor măsurilor necesare pentru protejarea civililor şi a zonelor locuite de civili aflate în pericol de a fi atacate în Libia, inclusiv în Benghazi, în vreme ce exclude o forţă de ocupaţie". Documentul a fost adoptat cu 10 voturi pentru, zero împotrivă şi cinci abţineri. Ţările care s-au abţinut sunt Rusia, China, India, Brazilia şi Germania. "Această rezoluţie ar trebui să trimită colonelului Gaddafi şi regimului său mesajul ferm cum că violenţele trebuie să înceteze, crimele trebuie să înceteze şi oamenii din Libia trebuie protejaţi şi lăsaţi să se exprime în mod liber", a declarat după vot ambasadoarea SUA la ONU, Susan Rice.
"Nu putem abandona civilii", a spus şi ministrul francez de externe, Alain Juppe. "Trebuie să nu ajungem prea târziu", a adăugat el. Pentru Germania, situaţia a rămas neschimbată. Ministrul de externe Guido Westerwelle a declarat că ţara sa vede riscuri şi pericole considerabile în intervenţia militară împotriva lui Gaddafi. "Niciun soldat nu va participa la o intervenţie militară în Libia. E o intervenţie cu riscuri şi pericole considerabile", a declarat Westerwelle. Ministrul adjunct de externe al Libiei, Khalid Kaim, a întâmpinat votul pe un ton conciliant. El a apreciat că grija Consiliului de Securitate pentru poporul libian este binevenită, dar a insistat că rebelii nu trebuie să primească arme. "Libienii ar fi astfel invitaţi să se omoare între ei", a spus oficialul. Occidentul a fost mult timp divizat pe tema unei acţiuni în Libia. Franţa şi Marea Britanie au susţinut însă o intervenţie fermă iar SUA - după o reticenţă iniţială - a anunţat recent acelaşi lucru. Zilele trecute Liga Arabă a anunţat că susţine impunerea zonei de excludere aeriană, în urma unui vot în care doar Algeria şi Siria s-au opus. Orice, mai puţin un atac terestru Rezoluţia susţine practic orice măsură care trebuie luată pentru protejarea civililor, cu excepţia unei invazii terestre. The Guardian citează un diplomat care spunea mai devreme că rezoluţia ar autoriza inclusiv executarea de atacuri aeriene asupra coloanelor de tancuri care înaintează spre Benghazi şi asupra navelor de pe mare care bombardează acest oraş, bastionul revoltei anti-Gaddafi. Mai mulţi oficiali au anunţat de altfel zilele trecute că şi impunerea unei aşa numite "no-fly zone" ar necesita bombardamente precise - pentru neutralizarea capacităţilor antiaeriene libiene. Publicaţia britanică spune că forţele militare se află în curs de pregătire chiar acum. SUA, Marea Britanie şi Franţa ar putea participa la atacuri, susţinute şi de aeronave din unele state arabe, despre care se speculează că ar fi Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar, mai spune aceeaşi sursă. Presa canadiană spune că şi Canada ar putea trimite şase avioane CF-18. BBC precizează la rândul său că primele raiduri ar putea începe chiar azi şi vor fi conduse de britanici şi de francezi. Niciun anunţ oficial nu a fost făcut în acest sens deocamdată. Occidentul este bine pregătit pentru intervenţie. Portavioane se află în prezent în Marea Mediterană, o bază aeriană a SUA este în apropiere, în Italia, iar o prezenţă aeriană britanică în Cipru, notează Forbes. Gaddafi ameninţă Mediterana Regimul de la Tripoli a ameninţat cu riposte în cazul în care zona de excludere a aeriană va fi susţinută. Un purtător de cuvânt al trupelor lui Gaddafi a spus că tot traficul aerian şi naval, militar sau civil de la Mediterana va deveni astfel ţinta ripostei libiene. Pe teren, forţele loiale regimului Gaddafi au continuat contraatacul care de mai multe zile a oprit avântul rebelilor şi au ajuns lângă Benghazi, bastionul insurgenţilor şi oraşul de unde au început revoltele în urmă cu o lună de zile. Liderul de la Tripoli i-a anunţat pe rebelii din Benghazi azi că trupele sale vor ajunge în oraş azi şi că "nu vor avea milă". Vestea deciziei luate de Consiliul de Securitate a provocat o explozie de bucurie pe străzile oraşului Benghazi, de unde rebelii au cerut repetat intervenţia Occientului. Ambasadorul adjunct la ONU al Libiei, care a trecut de partea opoziţiei, se temea de asaltul trupelor guvernamentale. "În orele care urmează, vom asista la un adevărat genocid, dacă nu va acţiona rapid comunitatea internaţională", a declarat miercuri Ibrahim Dabbachi. Revenirea liderului de la Tripoli
În ultimele zile, pe măsură ce trupele sale preluau controlul asupra ţării, Gaddafi a căpătat mai multă emfază, cel puţin comparativ cu momentele bizare ale primelor sale declaraţii.
Ne puteți urmări și pe Google News
Marţi, liderul de la Tripoli i-a atacat dur pe unii lideri internaţionali şi a lansat cereri de prietenie către alţii. Într-un interviu acordat RTL el a anunţat că viitorul ţării sale va fi independent de statele occidentale, care au conspirat împotriva Libiei.
„Vom investi acum în Rusia, India şi China. Putem să uităm de Occident”, a declarat liderul libian, adăugând că va face o excepţie în cazul Germaniei, care are o atitudine „raţională” în ceea ce priveşte impunerea zonei de interdicţie aeriană.
„Germania a adoptat o poziţie favorabilă în ceea ce ne priveşte, a avut o atitudine diferită faţă de cea adoptată de alte state importante din vest”, a conchis Gaddafi, prevăzând pe viitor o colaborare între Libia şi companiile germane. Cât despre preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cel mai ferm susţinător al opoziţiei antiguvernmentale din Libia, Gaddafi a apreciat că acesta este "nebun". La o zi după, fiul lui Gaddafi, Saif-al Islam, a mers mai departe şi a afirmat pentru Euronews că regimul ar fi susţinut financiar campania prezidenţială a actualului şef de stat francez, o acuzaţie respinsă de administraţia prezidenţială. La începutul lunii martie, Curtea Penală Internaţională a anunţat că Muammar Gaddafi, fiii săi şi persoane din anturajul liderului de la Tripoli vor fi anchetaţi pentru crime împotriva umanităţii, într-un moment în care dizidenţii libieni vorbeau de aproape 6.000 de morţi în confruntările dintre rebeli şi forţele guvernamentale. Consiliul de Securitate a adoptat deja sancţiuni economice dure, care au inclus blocarea conturilor şi acţiunilor din străinătate, precum şi restricţii de călătorie pentru Gaddafi şi anturajul său. Poziţia României Preşedintele Traian Băsescu a exprimat poziţia României în privinţa unei intervenţii în criza libiană vinerea trecută, după Consiliul European desfăşurat pe această temă. "România nu susţine o soluţie militară în Libia", a spus preşedintele la finalul reuniunii de la Bruxelles.
"Considerăm că poate fi o eroare politică majoră. Eventuală instituire a no- flyzone, adică o intervenţie militară nu poate fi făcută decât în condiţiile enunţate şi ieri de secretarul general al NATO. Una din condiţiile esenţiale, dacă va exista acoperirea legală, adică o decizie a Consiliului de Securitate, este să se facă cu participarea statelor arabe sau a unora dintre ele, a ligii arabe şi ligii africane", a declarat șeful statului român.
Băsescu a adăugat România a fost împotriva recunoaşterii Consiliului Naţional de Tranziţie al Libiei, opoziţia libiană, despre care a spus că nu poate avea decât "maximum rangul de interlocutor".
"Cât de credibil poate fi acest Consiliu când în fruntea lui se află fostul ministru de justiţiei al lui Gaddafi? O fi credibil pentru alţii care au propus această recunoaştere, pentru noi nu", a spus Băsescu, cu referire la Franţa, singura ţară care a recunoscut Consiliul Naţional de Tranziţie drept singurul guvern libian.
Recomandările noastre
