De câteva zile, Deveselu, o mică comună din sudul României, a devenit centrul atenției internationale, scria, la sfârșitul săptămânii trecute, ziarul francez Liberation.
România se află deja în colimatorul Moscovei, și propaganda rusă s-a pus în mișcare. Un documentar, intitulat Capcana Europeană, a fost difuzat de către canalul de televiziune public din Rusia. «SUA au încălcat Tratatul de Apărare Antirachetă /semnat în 1972 de către URSS și SUA, din care Washingtonul s-a retras în 2002, n. red./ și au început să erodeze bazele securității internationale», a dat asigurări Putin în conferința sa de presă susținută împreună cu premierul grec Alexis Tsípras. De aici și până la a afirma că războiul rece s-a redeclanșat…, atrage atenția Liberation.
Cu toate acestea, președintele român Klaus Iohannis afirmă că Rusia a greșit ținta. «Evoluțiile politice și tehnologice au crescut riscul de amenințare potențială legată de rachetele balistice, a declarat acesta pentru Libération. Nu doar statele, ci și actorii non-statali pot intra în posesia acestui gen de tehnologii.» Și scutul antirachetă de la Deveselu nu este decât o probă a adaptării NATO «la acest nou climat strategic, care implică măsuri responsabile și echilibrate, tocmai pentru a preveni escaladarea tensiunilor», explică Iohannis.
În continuarea articolului, Liberation citează experți români în politica internaâională: “Este ceea ce confirmă diplomatul – fost ministru român de externe – Teodor Baconschi, pentru care «acest program a generat multă propagandă, chiar dacă, tehnic vorbind, Deveselu nu reprezintă o amenințare la adresa Federației Ruse. Scutul are o valoare simbolică și disuasivă, care ilustrează coerența Alianței Nord-Atlantice». Din nefericire, «cu Putin, Federația Rusă a revenit la o retorică a „sferelor de influență” și pledează pentru urgența unui nou aranjament de securitate colectivă la nivel european», deplânge diplomatul.
Dacă amenințările lui Putin sunt pur discursive, «starea de incertitudine și de insecuritate care reapare este similară cu cea de dinainte de 1990, chiar dacă apar sub o formă diferită»,afirmă la rândul său ambasadorul Cristian Diaconescu, și el fost ministru de externe, care însă nuanțează: «Asistăm la o serie de presiuni și de destinderi între cele două blocuri.» Dovada, în opinia sa: «Nu trebuie să uităm că Rusia a primit invitația să coopereze cu Aliații la sistemul de apărare.»
Pentru Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice al Academiei Române, în spatele dezbaterii privind războiul rece se ascunde mai curând problema viitorului Uniunii Europene. Chiar într-o țară profund pro-europeană și euro-atlantică precum România, «dacă Europa nu se poziționează în mod clar, euroscepticismul latent poate, pe termen lung, să producă rezultate concrete, și țara ar putea fi tentată să se îndrepte spre alte orizonturi», avertizează Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe chestiuni de securitate națională.
Amenințările de descompunere a UE par deci foarte reale. «Europa își pierde din credibilitate, negând problemele aparente de securitate și cedând terenul unei forme de paralizie strategică», subliniază Fota. Uniunea ar trebui, adaugă el, să fie capabilă să mențină o poziție fermă și să nu cedeze în fața Moscovei”.
Recomandările noastre
