Liberation: Atacul asupra kurzilor din Paris - un act rasist într-un context de creștere a extremismului

Au apărut multe întrebări după moartea a trei persoane în Rue d'Enghien, în fața unui centru cultural kurd. Agresorul era cunoscut de oamenii legii și nu ar fi trebuit să fie în posesia unor arme. Kurzii s-au adunat pe rue du Faubourg Saint-Denis, în Paris, la 23 decembrie 2022, după atacul mortal din fața Centrului Cultural. Un editorial din Liberation indică însă o problemă mult mai gravă, o creșetere a extremismului în Franța.

În momentul redactării acestui articol, atacul asupra unui centru cultural kurd din arondismentul 10 al Parisului, în ajunul zilei de 24 decembrie, ridică încă multe întrebări. Atacatorul, un francez în vârstă de 69 de ani, W.M., era cunoscut de instanțe și de poliție pentru că a comis două acte de violență deliberată, inclusiv un atac cu sabie într-o tabără de migranți, în urmă cu un an.

Prin urmare, atacul său poate fi calificat drept rasist. Iar acest lucru este valabil indiferent de starea psihică a lui W.M., deoarece se pare că un judecător a solicitat un tratament psihiatric pentru el, fără a-l declara iresponsabil pentru faptele sale. W.M. i-a vizat pe kurzi pentru că erau kurzi sau pentru că îi considera străini? Având în vedere că kurzii au fost deja victimele asasinării țintite a trei femei activiste în același cartier parizian în 2013 (luna viitoare se împlinesc zece ani), de ce nu li s-a acordat protecție polițienească?

Apocalipsa economică pentru Europa a început!

Trădarea care a șocat România. Dramatica noapte care schimbat definitiv cursul istoriei

Un agresor cunoscut

Eliberat la 12 decembrie, după aproape un an de arest preventiv (după atacul asupra taberei de migranți), W.M. a fost plasat sub control judiciar, cu interdicția de a deține o armă. Atunci cum putem explica faptul că era înarmat? Mai mult, când ne uităm la trecutul său, observăm niște lacune ciudate: a fost condamnat în 2017 pentru posesie de arme, dar a fost notificat abia în 2021, de ce? Unde a fost în această perioadă?

Pe scurt, acest caz pune sub semnul întrebării responsabilitatea sistemului judiciar, a poliției și, fără îndoială, și a serviciilor de psihiatrie. Dar acest act trebuie privit și în contextul creșterii grupărilor extremiste și rasiste din Franța, care pot împinge anumite persoane să treacă la acțiune.

Ne amintim cu toții de grupurile de fasciști care, în urmă cu două săptămâni, pe marginea meciului de fotbal Franța-Maroc, au străbătut câteva dintre marile orașe ale țării, căutând suporteri marocani pe care să-i bată. Sau comentariile pline de ură făcute în mod regulat în anumite medii media sau cercuri politice împotriva străinilor. În fața acestui fapt, nu trebuie să tolerăm nicio impunitate sau trivializare, scrie Liberation.