EVZ Special
Liberalul radical -„roșu”, francmason de frunte, de două ori Primar al Capitalei: C.A.Rosetti
Din cuprinsul articolului
Liberalul radical -„roșu”, de două ori Primar al Capitalei: C.A.Rosetti. De numele său se leagă momente esențiale în istoria României moderne.
C.A. Rosetti (1816-1885) a avut un traseu profesional spectaculos. A fost unul din pionierii asociațiilor de tipografi și ai presei românești.
C.A. Rosetti - pașoptisul francmason
Pașoptiștii au avut printre ei oameni de acțiune care au evoluat și s-au remarcat pe drumul redeșteptării spirituale a României. Între pașoptiștii cei mai cunoscuți, numele lui C.A.Rosetti se remarcă în primul rând ca fondator al presei politice românești.
C.A.Rosetti s-a născut la 2 iunie 1816 la București. Se află printre tinerii studioși de la Paris unde la 1844 intră în francmasonerie. Are gradul 18 până la 1847. A fondat ziarul „Românul” care va deveni ziarul Partidului Național Liberal după 1875. Soția sa, Mary Grant a fost de asemenea o jurnalistă redutabilă. Primul lor copil, o fiică, a primit numele Sofia Libertatea pentru că se născuse în anul Revoluției 1848.
C.A. Rosetti - Primar al Capitalei în momente cheie: incidentul de la Sala Slătineanu și Proclamarea Independenței României
Despre C.A.Rosetti se știe că a conspirar la detronarea lui Alexandru Ioan Cuza în 10/11 februarie 1866. Liberal-radical, francofil convins nu se va împăca prea bine cu venirea pe tron a domnitorului Carol I. Prima dată a fost primar de la 1 ianuarie 1871 până în 17 mai 1871. Fără îndoială, numele său poate fi înscris în rândul conspiratorilor care au complotat pentru realizarea incidentului din 11 martie 1871 de la Sala Slătineanu.
Atunci, bucureștenii au aruncat cu pietre în sala unde avea loc celebarea zilei Împăratului Germaniei, victorios contra lui Napoleon III, prieten al României. împărat francez. Recepția era organizată de Colonia Germană din Capitală. Nici Rosetti și nici prefectul Ion Bălăceanu nu erau în București atunci. Asta a lăsat să se înțeleagă că erau cumva conștienți de ce urma să se petreacă.
Incidentul l-a determinat pe Domnitor să amenințe cu abdicarea. Liberalii radicali au făcut pasul în spate, creându-se Guvernul Lascăr Catargi (1871-1876). Rosetti va contribui la crearea în 1875 a Partidului Național Liberal care va guverna apoi în perioada 1876-1888, cu doi premieri, Ion C Brătianu și Dimitre Brătianu.
A revenit la Primăria Capitalei în perioada aprilie-august 1877, Era Primarul Capitalei când, la 10/22 mai 1866, s-a proclamat Indepeendența de Stat a României. Evident, apelul Marelui Duce Nicolae către Domnitorul Carol din 19/31 iulie 1877 a provocat satisfacție. Era șansa ca Armata Română să treacă Dunărea în Bulgaria, spre Rahova, Grivița și Plevna, București, în timpul mandatului lui C.A.Rosetti s-a pregătit de Războiul de Independență.
În mem0ria contemporanilor
În cursul celor două mandate la Primăria Capitalei, evident a contribuit la extinderea infrastructurii Capitalei, în special lucrările la Gara de Nord din timpul primului mandat. Capitala era conectată, în timpul celui de al doilea mandat și de Pitești, Slatina, Craiova și Turnu Severin pe calea ferată. Drumurile, școlile, spitalele, canalizarea, pavarea străzilor, rețeaua de tramvai, apărarea Capitalei au constituit elementele cărora s-a dedicat în timpul celor două mandate ale sale.
Pașoptiștii o vor avea pe Mary Grant ca simbol. Pictorul C.D.Rosenthal a pictat-o drept „România revoluționară” și „România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății”.
C.A. Rosetti a fost unul din pașoptiștii care au făcut, așadar carieră după 1859. A mai fost de mai multe ori parlamentar, ministru. A condus Camera Deputaților în mai multe rânduri. Ne-a părăsit pe 8 aprilie 1885, la București.
