Legislația pentru performanța energetică a clădirilor reprezintă un sprijin pentru administrațiile locale și dezvoltatorii care renovează clădirile în acord cu normele europene. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanța energetică a clădirilor a fost inițiat de parlamentari din PNL, PSD, UDMR și Minorități. Acesta a fost adoptat de Camera Deputaților și trimis către promulgare în data de 26 iunie 2024.

Legea privind performanța energetică, adoptată

Propunerea votată are rolul de a armoniza legislația națională cu cea europeană, mai exact cu prevederile Directivei Revizuite privind Performanța Energetică a Clădirilor, adoptată în aprilie 2024.

Prin actualizarea definiției „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero”, a fost eliminată obligativitatea de a face dovada de racordare la sursă (30km). Până acum, acest aspect punea în dificultate primăriile care își intenționat să renoveze clădiri publice( inclusiv școli și grădinițe). De asemenea, cu acest impediment se confruntau și dezvoltatorii imobiliari.

Prin legea adoptată, racordarea se poate face la o sursă aflată în apropiere.

Mai mult, proiectul introduce raportul privind cerințele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero. Denumit raport de conformare nZEB, acesta este  elaborat de către un auditor energetic pentru clădiri gradul I, potrivit metodologiei de calcul a performanței energetice a clădirilor pentru care se va solicita autorizație de construire începând cu 2026. Certificatul de performanță energetică se eliberează și în prezent, inclusiv în momentul vânzării – cumpărării unui imobil, vizând reducerea pierderilor de căldură.

„Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005, în sensul clarificării noţiunilor de anvelopa termică a clădirii, respectiv surse regenerabile amplasate în apropiere, introducerea noţiunii de raport de conformare pentru clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB), completarea informaţiilor cuprinse în certificatul de performanţă energetică luând în considerare stabilirea clasei de performanţă energetică în funcţie de consumul specific de energie primară şi cantitatea de emisii echivalent CO2, completarea tipurilor de funcţiuni ale clădirilor şi a indicatorilor de performanţă.”, a anunțat deputata PNL Oana Ozmen.

 

Centralele termice pe gaze nu se interzic

Legea privind performanța energetică a clădirilor nu interzice centralele termice pe gaze, potrivit unor clarificări transmise de deputata PNL Oana Ozmen.

„Proiectul nu interzice centralele termice pe gaze. Sistemele alternative de încălzire erau prevăzute și în forma precedentă a proiectului de lege, iar noua lege doar completează gama de alternative, care sunt recomandate pentru atingerea țintelor climatice în 2040”, a adăugat reprezentanta PNL.

Având în vedere încheierea alegerilor europarlamentare, este de urmărit care va fi viziunea noilor foruri europene privind decarbonarea și tinetele asumate, în condițiile în care Partidul Popular European (PPE), grupul de centru-dreapta, care a obținut cele mai multe locuri în Parlamentul European în urma alegerilor, a anunțat că „Green Deal” va fi reevaluat după victoria dreptei în Europa.

Interzicerea utilizării unei surse de energie face obiectul unei dezbateri mai ample, la nivel european, România reușind să susțină mixul echilibrat pentru țara noastră cu pondere în creștere a resurselor regenerabile și planuri de valorificare superioară a gazelor naturale din apele adânci ale Mării Negre.

Fiecare Guvern al statelor membre UE are libertatea de a-și stabili planuri de decarbonare, cu foi de parcurs, ținând seama de specificul țării în funcție de potențialul energetic de care dispune. România are potențialul de a deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE

Până în prezent, Guvernul a susținut programe precum ”Rabla pentru sobe”, „Casa verde”, acestea ținând seama de specificul unei anumite zone geografice din țară.

O treime din populația României locuiește în mediul rural

„Nicio autoritate nu a primit vreo competență de control în plus care să îi permită să verifice și să oblige proprietarii din România să renunțe la centralele de apartament. Proiectul de lege adoptat nu instituie obligația față de proprietarii din România să scoată din apartamente centralele”, a mai spus Oana Ozmen.

De altfel, în aprilie 2024, Reprezentanta Comisiei Europene în România a dezmințit faptul că Uniunea Europeană interzice centralele de apartament.

Performanța energetică include eliminarea treptată a sistemelor care au la bază combustibilii fosibil

Concret, Directiva privind performanța energetică a clădirilor convenită de Parlamentul European și statele membre ale UE prevede eliminarea treptată până în 2040 a cazanelor/sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili. Prin urmare, nu se interzic sistemele de încălzire pe gaz din clădirile existente.

Directivele UE lasă guvernelor naționale flexibilitate în ceea ce privește îndeplinirea de către acestea a aspirațiilor și a obiectivelor generale agreate. Legislația este concepută astfel încât să țină seama de toate particularitățile naționale ale parcului imobiliar și ale mixului energetic din fiecare țară.

Context european și necesitatea armonizării legislative

În aprilie 2024, a fost adoptată, final, forma revizuită a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, care a stabilește cadrul pentru ca statele membre să reducă emisiile și consumul de energie în clădirile din întreaga UE, de la locuințe și locuri de muncă la școli, spitale și alte clădiri publice. Acest lucru va contribui la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții oamenilor.

Conform textului revizuit al directivei, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând din 2030. În plus, clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028. Statele membre vor putea lua în considerare potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor, care include fabricarea şi eliminarea produselor pentru construcții utilizate la ridicarea lor.

România și fiecare stat membru își va adopta propria traiectorie națională pentru a reduce consumul mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035. Pentru clădirile nerezidențiale, acestea vor trebui să renoveze 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și 26% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerinţele minime de performanţă energetică

Statele membre vor avea posibilitatea de a excepta de la aceste obligații anumite categorii de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanță.

Cetățenii vor fi sprijiniți în eforturile lor de a-și îmbunătăți locuințele.