În Biserica „Sfântul Nicolae” - Dintr-o zi, din București, se află, din luna martie, o copie în mărime naturală a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Paramythia.

Icoana originală se află la Mănăstirea Vatoped, din Sfântul Munte Athos, și este o frescă din secolul al XIV-lea. Aceasta s-a aflat pe zidul exterior a Mânăstirii Vatoped până în data de 21 ianuarie 1320 când, legenda spune, a salvat mânăstirea de la pierie. După această minune, icoana a fost mutată în stânga bisericii principale, într-un paraclis închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Legenda Icoanei Maicii Domnului Paramythia pornește de la un obicei vechi din mânăstirile de la Sfântul Munte. Potrivit acestuia, cheile de la poarta acestora se așează la Icoana Maicii Domnului, fiind date în grija acesteia. În fiecare dimineață, la răsăritul soarelui, poarta mănăstirilor se deschide, iar la apus se închide, cheile fiind așezate de stareț înapoi, la icoană.

Minunea Icoanei Maicii Domnului Paramythia

Se spune că pe 21 ianuarie 1320, starețul mânăstirii Vatoped, Ghenadie, a mers după obicei să ia cheile și să deschidă porțile. Doar că ce să vezi, în vreme ce părintele întindea mâna după acestea, Maica Domnului i-a vorbit, sfătuindu-l să nu deschidă porțile.

„Astăzi nu deschideţi porţile mănăstirii, pentru că vor năvăli piraţii!”, i-a spus aceasta.

Povestea mai spune că în aceeași clipă, a prins viață și Pruncul pe care-L ţinea în braţe. Acesta a dus mâna la gura Maicii Domnului și i-a spus să-i lase în pace pe călugări și să nu-i protejeze:

„Nu, Maica Mea, nu-i înştiinţa pe călugări, căci li se cuvine această ispită, pentru că au căzut în nepurtare de grijă!”.

Călugării avertizați i-au gonit pe pirați

Maica Domnului, nu i-a dat ascultare și a repetat avertismentul dat călugărilor de încă două ori:

„Nu deschideţi astăzi porţile mănăstirii, ci urcaţi pe ziduri ca să-i alungaţi pe piraţi!”.

Înfricoșat de această minune dumnezeiască, starețul a adunat imediat obştea

Monahii au alergat atunci spre ziduri și au observat cum pirații încercuriseră mânăstirea și așteptau momentul deschiderii porților ca să dea năvală în interior. Aceștia doreau să o prade de bunuri, iar pe călugării viețuitori să-i dea morții.

Cu mijloacele pe care le aveau la îndemână, călugării au reușit să-i alunge pe pirații surprinși de faptul că au fost descoperiți.

Icoana a fost mutată într-un paraclis special

Prin intervenția Maicii Domnului, mănăstirea a fost, însă, izbăvită de atacul răufăcătorilor care s-au retras. De atunci, se spune în icoană au rămas întipărite aceste ultime mișcări ale feței Dumnezeiescului Prunc și ale Maicii Sale.

Ulterior, icoana a fost strămutată în stânga bisericii centrale, într-un paraclis închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Mai apoi, prin cheltuiala unor boieri moldoveni, icoana a primit și o grumoasă îmbrăcăminte de argint care a fost realizată la mânăstirea Golia din Iași.

De la săvârşirea minunii, călugării păstrează nestinsă candela din faţa icoanei, iar Sfânta Liturghie se slujeşte în fiecare vineri în bisericuţa Paramythíei.

Minunea săvârșită de Maica Domnului și Icoana Paramythia sunt sărbătorite, în fiecare an, pe 21 ianuarie.

La noi în ţară, la Mănăstirea Lupşa din judeţul Alba, există o copie în mărime naturală a icoanei Maicii Domnului „Mângâietoarea”. De asemenea, o altă copie a fost adusă în București la Biserica „Sfântul Nicolae” - Dintr-o zi.

Legenda mânăstiri Vatoped

Mânăstirea Vatoped a fost construită, așa cum ne spune tradiția, de însuși Sfântul Împărat Constantin cel Mare (324-337). Distrusă ulterior, ea ar fi fost rectitorită de Teodosie cel Mare (379-395) în semn de multumire către Maica Domnului pentru salvarea fiului său, Arcadie.

Legenda spune că Arcadie călătorea cu o corabie care a naufragiat în apropierea fostei Mânăstiri Vatoped, iar Maica Domnului a fost cea care l-a salvat aducându-l la țărm lângă o tufa de mărăcini. De aici și numele mânăstirii, care se trage din cuvintele grecești „vato” (tufă) și „paedion” (copil), adică „copilul din tufis”.