Referendumul privind Legea Capitalei a fost suspendat, iar legea zonei metropolitane Bucureşti-Ilfov ar putea fi rescrisă.
După o discuţie de numai 55 de minute cu preşedintele ţării Traian Băsescu, edilii Capitalei au anunţat, vineri dimineaţă, că referendumul privind Legea Capitalei va fi suspendat. Vineri seară, o parte din aleşii generali ai Capitalei au votat anularea referendumului.
Astfel, 34 au fost "pentru", unul "împotrivă" şi un membru al CGMB s-a abţinut, cele două voturi fiind date de doi consilieri liberali. Pe de altă parte, mai mulţi aleşi PSD şi PRM au lipsit de la şedinţă. Consilul are 55 de membri.
"Va fi o schimbare administrativă mult mai mare"
Şeful statului a declarat că "nu trebuie discreditată ideea de referendum". Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a salutat decizia neorganizării plebiscitului.
Pe de altă parte, în timp ce edilii de sectoare au dat asigurări că cei care vor ocupa această funcţie, după alegerile din 2012, vor fi aleşi de către cetăţeni, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaie, a declarat că nu a existat nicio promisiune în acest sens. "Au încercat să-i smulgă preşedintelui o astfel de promisiune, dar acesta le-a răspuns că este vorba de o chestiune majoră privind reorganizarea ad ministrativ-teritorială", a precizat Atănăsoaei.
Sorin Oprescu a explicat, la finalul discuţiilor, că Traian Băsescu a venit să atragă atenţia că va fi vorba de o schimbare administrativă mult mai mare şi că referendumul privind Legea Capitalei, programt pentru 26 iunie, nu îşi va atinge scopul.
"Legea Capitalei nu mai este de actualitate în condiţiile intenţiilor de regionalizare, iar în iulie-august vor începe discuţiile pentru organizarea regiunii de dezvoltare a zonei Bucureşti-Ilfov", a declarat primarul sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman.
Potrivit unor surse politice, în curând se va pune pe hârtie un nou proiect privind zona metropolitană a Capitalei. Acesta este discutat în parlament de mai bine de cinci ani. Zona metropolitană ar putea avea 62 de localităţi Deputatul PDL Vasile Gherasim, fost primar al Sectorului 1, părintele proiectului de lege privind înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti, spune că din această regiune administrativă vor face parte 62 de localităţi. Iar, după legiferarea proiectului privind înfiinţarea regiunii Bucureşti-Ilfov, parlamentarii vor discuta despre legea zonei metropolitane dar şi despre o lege a Bucureştiului. Potrivit unor surse politice, acestea au fost o parte dintre motivele care au stat la baza anulării referendumului privind Legea Capitalei, motive ce au fost discutate săptămâna trecută de către edilii Capitalei cu preşedintele Traian Băsescu. Zona Metropolitană Bucureşti (ZMB) ar urma să includă cele şase sectoare ale Municipiului Bucureştişi câteva zeci de oraşe şi comune situate în judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu şi Călăraşi. Limita de nord a ZMB va fi reprezentată de Periş, Ciolpani şi Gruiu, comunele cele mai sudice vor fi Călugăreni şi Comana, limita de vest va fi la Bolintin Vale iar limita de est va fi la Belciugatele şi Fundulea. Potrivit proiectului de lege, care stă pe masa parlamentariilor de mai bine de cinci ani, ZMB va fi condusă de un guvernator numit de primul-ministru al României şi de un Consiliu de Administraţie. Din Consiliu vor face parte reprezentanţii localităţilor componente şi ai sectoarelor Capitalei. Primarii vor plăti "cotizaţii" către Zona Metropolitană Până în prezent, o serie de primării şi-au exprimat acordul să fie incluse în ZMB, în timp ce altele au refuzat. Comunele situate mai departe de Bucureşti au acceptat ideea, pentru a putea fi mai aproape, din punct de vedere economic, de Capitală. Pe de altă patre, edilii localităţilor Otopeni, Mogoşoaia, Corbeanca, Ciolpani, Pantelimon, Cernica, Domneşti şi Clinceninu şi-au dat acordul pentru zona metropolitană. Potrivit părintelui legii, Vasile Gherasim, noile alegeri locale se vor organiza pe baza noii hărţi teritoriale a României care va avea opt judeţe. Şi Planul Urganistic General al Capitalei va fi elaborat după ce se va realiza zona metropolitantă, a mai precizat fostul primar al sectorului 1. Zona metropolitană, stabilită după telefon fix, calculator și case noi Calculatorul, telefonul fix, internetul și vechimea caselor sunt câteva criterii pe baza cărora s-a decis ce localități să facă parte din zona metropolitantă București. Localitățile în care au ”fugit” bucureștenii sunt primele vizate să facă parte din zona metropolitană București. Calculatorul și telefonul fix sunt alte criterii luate în considerare. Asta prevede singura lege adoptată tacit de Camera Deputaților, din totalul celor cinci inițiate de parlamentari de șase ani încoace privind înființarea zonei Metropolitane București, care este contestată de premierul Emil Boc. Ar fi vechi și nerealiste, se precizează în punctul de vedere al Guvernului trimis deputaților. Cu toate acestea, punctul de vedere al Executivului a ajuns la Parlament la o săptâmână după ce proiectul a fost aprobat tacit. Mai mult, aceasta este prima lege care nu a fost respinsă de deputați. În prezent, actul este analizat de senatori, cei care vor avea ultimul cuvânt. Lege pentru găsirea bucureștenilor fugari Numărul de bucureşteni care au “fugit” din Capitală , al celor care fac naveta în București, dar şi numărul calculatoarelor din localitate sunt câteva criterii care stau la baza formării zonei Metropolitane Bucureşti. Fierbinţi, Moviliţa, Roşiori, Sineşti, Cosereni, Maia, Boraneşti, toate din judeţul Ialomiţa, s-au decis să facă parte din metropolă. Aşa că aleşii locali au votat hotărâri de consiliu în acest sens, chiar dacă nu există încă nici măcar o lege privind înfiinţarea zonei metropolitane. Mai mult, aceştia au trimis deja hotărârile Comisiei de Administraţie publică, amenajarea teritoriului şi a mediului din Camera Deputaţilor, cerând să fie incluşi în zona metropolitană. Numai că acestea mai au de aşteptat, primele pe listă sunt cele din jurul Bucureştiului, unde au migrat bucureştenii, dar şi de unde vin oameni să muncească în Capitală. Localitățile populate de bucureșteni, primele pe listă Otopeni, Corbeanca, Chiajna, Baloteşti, Ciolpani şi Măgurele sunt localităţile unde s-au refugiat cei mai mulţi bucureşteni, în ultimii 10 ani, potrivit sudiilor care stau la baza fundamentării legii. Astfel rata de migraţie, calculată ca raport între numărul de persoane mutate în localitate şi totalul populaţiei, este de peste 10 %. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ilfoveni, numărul celor care s-au mutat în Capitală fiind foarte mic. Şi localităţile în care s-au construit cele mai multe case noi, în ultimii 10 ani, sunt în capul listei. “În 21 de localităţi rata între casele vechi şi cele construite din anul 2.000 şi până în prezent este de peste 16%. Totuşi, pe primele locuri se situează Brăneşti, Pantelimon, Voluntari, Berceni şi Corbeanca cu o rată de peste 30%”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege. Totodată, specialiştii susţin că aportul bucureştenilor la înnoirea edilitară în zona metropolitană este, în medie, peste 52%.
Recomandările noastre
